Ce citim când citim o carte?

Articol publicat in:Ora de lectură | 10 ianuarie 2013
Autor:

Unii dintre noi aleg să citească o carte în funcție de autorul care a semnat-o. Totul este destul de limpede din acest punct de vedere. Avem o serie de scriitori preferați ale căror volume le așteptăm cu sufletul la gură, iar dacă romanul respectiv face parte deja dintr-o serie lansată, nimic nu ne mai oprește să ieșim din librărie cu cartea la piept și zâmbetul pe buze.

Deseori, însă, mai ales când avem de-a face cu autori nu atât de cunoscuți, apar și alte criterii pe care le luăm în considerare atunci când alegem o carte. Titlul, coperta, numele editurii, recomandări primite de la alți cititori sau studierea unor articole de promovare. În plus față de acestea, mai apar două ”filtre” de selecție, ”blurb”-ul și recenzia, iar astăzi în cadrul Orei de Lectură vom discuta despre ”blurb”. Știu că sună ciudat, dar nu avem ce face, defilăm cu termeni împrumutați.

Un prim filtru care poate atrage sau respinge un cititor și care, fără glumă, poate crea sau distruge cariera unui scriitor, este ceea ce în engleză poartă numele de ”blurb”. Noi îi spunem ”prezentare promoțională”, prin termen înțelegându-se acel paragraf sau paragrafe care prezintă subiectul unei cărți în așa fel încât cititorii să fie seduși să achiziționeze volumul respectiv.

În general ”blurb”-ul apare pe coperta 4 a unei cărți și dacă este scris sub forma unei recomandări din partea unei celebrități (scriitor, editor, om de media, etc.), cu atât cresc șansele respectivei cărți. Să fim serioși, daca Stephen King scrie ”luați cartea asta că merită citită”, cu siguranță nu vor fi puțini cei care vor avea încredere în sfatul lui.

Dacă autorul nu a beneficiat de o astfel de recomandare, atunci ”blurb”-ul are menirea de a descrie subiectul într-un mod atât de atractiv, încât cel care îl citește să fie uimit, fascinat, intrigat și curios. Astfel, va cumpăra cartea.

O altă funcție a ”blurb”-ului este aceea de a seduce o editură, atunci când un autor debutant aplică un manuscris pentru a fi evaluat și (speră el), publicat. Parte a scrisorii de aplicație, ”blurb”-ul poate fi uneori mai greu de scris decât întreaga carte. Cum să îți prezinți subiectul, intriga și conflictul în 10 – 15 rânduri, astfel încât să ”agăți” editorul atât de puternic, încât să îți acorde timp pentru a-ți citi cartea?

Pe tema ”blurb”-ului s-au scris probabil milioane de articole, fiecare având o părere despre cum ar trebui să sune acesta. Există site-uri specializate care învață autorii cum să își scrie propriul material promoțional, la fel cum există site-uri care analizează astfel de materiale și practic le demontează, în încercarea de a îl determina pe autor să rescrie materialul până când acesta devine cu adevărat bun.

Un astfel de site este queryshark.blogspot.com care probabil că a făcut să plângă o sumedenie de autori, dar care este și unul dintre cele mai bune instrumente din mediul on-line prin care orice autor poate să se auto-verifice la capitolul ”blurb”. Se spune că cine supraviețuiește criticii de pe QueryShark are mari șanse să devină autor publicat, asta dacă are nervii suficient de puternici să reziste.

Mințile luminate din industria literară au ajuns la concluzia că acest scurt paragraf, proverbiala buturugă mică, ar trebui să conțină câteva elemente definitorii, chiar dacă la un nivel mai general, încă nu există un consens deplin asupra acestui lucru. Pe principiul ”câte bordeie, atâtea obiceie” și cu sufletul împăcat că nu poți mulțumi pe toată lumea, scriitorii și editorii au ajuns la un o înțelegere tacită că materialul promoțional ar trebui să aibă următoarea structură generală:

1. Un paragraf prin care să ”agațe” cititorul (editura) și care ar trebui să se axeze pe prezentarea eroului principal sau a lumii în care se desfășoară acțiunea. Logica este că oricine este sedus de un protagonist sau de misiunea acestuia, va dori să afle mai mult.

2. Un paragraf care să anunțe atmosfera și conflictul. Folosirea (opțională dar benefică) a unei scurte propoziții care pune intriga într-o lumină nouă și diferită este de dorit. Romane de tipul mistery/crime/thriller s-au mai scris și se vor mai scrie. Dar cu ce este ACEASTĂ carte specială? Acest paragraf oferă scriitorului posibilitatea de a se ”vinde” la cel mai mare preț posibil. Specialiștii insistă pe o dezvăluire minimă a conflictului, dar suficientă cât să trezească interesul.

3. Un paragraf care să conducă cititorul către rezolvarea problemei dar care să îi ofere atât de multe opțiuni, încât să își dorească și mai mult.

Oricât de generice ar părea aceste sugestii, ele nu sunt totuși lipsite de anumite trăsături specifice. Un ”blurb”, în principal, ar trebui să răspundă la întrebări simple: ”cine”, ”ce face”, ”unde”, ”cum” și ”de ce”. Iarăși, un ”blurb” atractiv ar trebui să conțină cuvinte puternic încărcate emoțional care au un impact aproape inconștient asupra cititorilor, precum și verbe de acțiune care să sugereze dinamism și suspans.

Să exemplificăm:

”Annie Wilkes, o fostă infirmieră, îl recuperează pe scriitorul Paul Sheldon dintr-un accident de automobil, îl ține captiv și îl obligă pe acesta să rescrie romanul care o are ca protagonistă pe Misery Chastain, pentru că ea nu dorește ca seria Misery să se încheie”. Facem abstracție de faptul că este vorba de Misery a lui Stephen King. Un astfel de blurb, chiar și în miniatură, nu are multe șanse să incite la lectură.

Să vedem și încărcarea emoțională

”…Annie Wiles, o fostă infirmieră și fanatică admiratoare a personajului și a creatorului său, îl recuperează pe Sheldon dintr-un accident de automobil. Și celebrul autor, îngrijit și torturat cu o sadică tandrețe, este obligat s-o reînvie pe Misery…”

Deja de la sintagmele ”fanatică admiratoare”, ”îngrijit și torturat” și ”sadică tandrețe”, ne vine să vrem să știm și mai multe, pentru că această prezentare face apel nu numai la emoții ci și la curiozitatea de a afla cum poate fi tandrețea sadică. Numai un exemplu, printre altele mii.

Una dintre edițiile ”Monstrului din prag” de Lovecraft conține pe coperta 4 un ”blurb” în care se dezvăluie faptul că personajul principal moare la final. Este un exemplu perfect de ”așa nu”, iar specialiștii consideră că niciodată un blurb nu ar trebui să ofere finalul cărții, ci să propună mai multe finaluri posibile, fie folosind tehnica interogației, fie lăsând cititorul să aleagă din mai multe scenarii posibile. O carte poate avea un final fie fericit, fie dramatic, fie ambiguu. Cititorul trebuie să aibă libertatea de a afla singur, cumpărând cartea, evident.

În concluzie, fie pentru autorul aflat în misiunea de a fi selectat pentru publicare, fie pentru cel care a fost publicat, paragraful care îi poate schimba viața are în medie 250 – 300 de cuvinte. Să recunoaștem, citim coperta 4 din instinct, chiar dacă este vorba despre autorul nostru preferat. Pentru că acolo se găsește acest element atât de incitant, care ne va face ulterior să cumpărăm cartea cu entuziasm, sau să o punem înapoi pe raft.

Dacă aveți exemple de ”blurb”-uri care v-au atras atenția, care v-au determinat să cumpărați o carte sau care v-au impresionat de-a dreptul, menționați-le aici. Evident, nu putem toți să reacționăm emoțional și intelectual în mod similar, la fel cum descrierea unei cărți poate fascina un om în egală măsură cum îl poate lăsa indiferent pe altul. Dar premisa rămâne valabilă: ce anume din materialul promoțional de pe coperta 4 a unei cărți v-a determinat să o cumpărați?

PS. Data viitoare, despre cel de-al doilea filtru – recenzia. Aștept sugestii!

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

3 comentarii »

  • dadal cristinel said:

    Totul e bine si frumos, corect, atata timp cat acel blurb nu cade in jurnalism monden de la noi. Mai concret, sunt anumite prezentari de pe coperta a patra – nu am la indemana acum dar putem reveni cu exemple – care respecta toata regula de mai sus, mai putin ca nu prea au legatura cu cartea 🙂 Sunt de acord sa ma inciti si sa ma faci sa vreau sa citesc, dar nu trisa, nu imi prezenta pompos si esoteric elemente care de fapt nu exista in carte.

    Cred ca stii ca sunt si astfel de cazuri…si acele cazuri ne doare! 🙂

  • Andreea Sterea said:

    Ce sa zic? Blurb-ul are doua roluri esentiale, sa fascineze si sa vanda. Acum, ca unele descrieri flamboaiante de pe coperta 4 nu corespund cu realitatea cartii este un risc pe care si-l asuma pe termen lung si editura, in sensul ca poate vinde o carte in felul asta, dar cititorii se prind si a doua oara nu se mai lasa pacaliti. Sau inainte de a lua decizia de cumparare mai studiaza si alte surse de „recomandari”.

  • Suspans.ro : » Articole » Recenzia: mic ghid despre obiectivitate_Suspans.ro said:

    […] deciziei de cumpărare a volumul respectiv de către un cititor. Așa cum și unii comentatori ai articolului trecut au observat, respectiva descriere, în intenția ei evidentă de a vinde cartea respectivă, poate […]

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.