Suspans.ro | Editorial

Am crescut învăluit în mituri. Aşa creştem cu toţii. La vârsta copilăriei, părinţii înşişi sunt un mit. Cam tot ce nu putem diseca folosind scalpelul logicii aruncăm în gelatina mitologicului, acolo unde totul se îmbâcseşte şi capătă un soi de noimă informă.
Nu ştiu în ce măsură miturile deja masticate în destule opere literare (Meşterul Manole, de pildă, Mioriţa, Mănăstirea Argeşului şi cam tot la ce vă poate zbura gândul) nu ştiu, deci, în ce măsura ar mai putea fi acestea regurgitate literar. Ele au trăit în vremea lor aşa cum …

Gata, s-a terminat cu huzurul. S-au dus pretextele noastre de lenevie. Am amânat totul până „după-sărbători”, ne-am bucurat că putem invoca această formulă magică de fiecare dată când situaţia o cerea, ne-am invitat în schimb unul pe altul la întâlniri amicale, fără cravată sau papion, am sărbătorit cum am ştiut mai bine, ne-am bucurat de clipă, am trăit-o cu voluptate, crezând că nu va veni niciodată scadenţa lucrurilor amânate.
După expirarea Crăciunului, ne-am agăţat de Revelion. L-am plănuit mai amănunţit, l-am întors analitic pe toate părţile, şi-ntr-un sfârşit l-am consumat ca …

Luna decembrie, iarna în general, are pentru români multe semnificaţii. Spre deosebire de alte naţii, pe noi frigul ne scoate din case. Vara ne moleşeşte, ne îndeamnă la somn şi delăsare. Iarna, însă, când se apropie sărbătorile, când noul an bate-n geam şi la uşă, în căpriori şi-n uşa pivniţei, atunci când ne dăm seama c-ar trebui s-o ducem mai bine, că trebuie să umplem masa şi să punem lemne pe foc, să ne bucurăm de belşug la poalele bradului burduşit de globuri, iarna, deci, ne simţim cuprinşi de-o furie, …

Ne-am lămurit cum stă treaba cu România thrilleristică, n-are rost să mai batem fierul. El nici nu se încălzise, pesemne. Rămâne pe altă dată.
Am să vă prezint, aşadar, lucruri mai plăcute, mai interesante – de bună seamă.
Pentru consumatorii avizi de carte, luna noiembrie înseamnă târgul Gaudeamus. Acelaşi lucru înseamnă şi pentru edituri. Ba mai mult, în condiţiile actuale, Gaudeamus înseamnă pentru acestea o gură de aer. Râvnită, binevenită, chiar vitală. Complexul expoziţional de la Romexpo se va umple iarăşi de vizitatori, va fi din nou îmbulzeală, freamăt, fiori ai descoperirii, …

În momentul în care scriu rândurile acestea, peste tot în ţară au loc proteste spontane. Dacă luna trecută vorbeam de o acalmie, acum iată că se arată primele semne de furtună.
Thrillerul care este România se îndreaptă încetişor spre dezvoltarea conflictului, iar natura deznodământului depinde în foarte mare măsură de întinderea pe care o va avea această dezvoltare. Continuând paralela, cu cât protagoniştii – adică protestatarii – sunt umiliţi mai mult, ignoraţi mai mult, dispreţuiţi mai mult, cu atât soarta antagoniştilor – adică vătafii care benchetuiesc la conac în timp ce …

Dacă ne aflam într-un thriller, acum era momentul calmului de dinaintea furtunii.
Am avut până acum toate ingredientele genului. O luptă la baionetă, cu lovituri sub centură, cu fente şi eschive, cu trei participanţi, rămaşi apoi doar doi, caz în care al treilea şi-a unit forţele cu adversarul celui aflat încă la conducere. A fost apoi încă o rundă de dat la gioale, care s-a lăsat cu un rezultat ambiguu, cu o noapte încordată. Zorii au adus o răsturnare de situaţie cum numai într-un roman victorian se poate întâlni. Răsturnare de …

Vreme de o lună, pe site-ul revistei noastre am avut un sondaj. Întrebarea săptămânii (sic!) a fost următoarea: Care este genul vostru preferat de suspans? Iar variantele de răspuns au fost cele evidente: horror, poliţist/noir, thriller şi aventură.
Sigur, genul acesta de sondaj nu are o prea mare relevanţă, prin simplul fapt că se adresează doar celor care vin la adresa noastră şi, mai mult, celor care au disponibilitatea de-a răspunde. În cazul de faţă, 75 de cititori. Voi lua, însă, acest eşantion cu titlu de test şi voi încerca să …

După vânt şi ploi, multe ploi, potopitoare ploi, a ieşit şi soarele. Şi a tot ieşit. S-ar putea ca în momentul în care citiţi aceste rânduri sudoarea să vă şiroiască pe faţă, să năduşiţi cu limba scoasă, visând la locuri răcoroase, cu puţină apă curgătoare, dacă se poate, cu foşnet de frunze ori scrâşnet de nisip. Mulţi cunoscuţi poate că au luat deja drumul concediului, abandonându-vă toropelii dintre pereţii de beton ai blocurilor. Vă e şi frică să ieşiţi afară. Asfaltul cleios vi se lipeşte de retină numai uitându-vă la …

Trăim vremuri în care imprevizibilul, emoţia puternică, oroarea fac legea. E de-ajuns să deschidem televizorul sau calculatorul şi cele mai incredibile scenarii ne sunt prezentate ca realitate.
La ce bun, atunci, să ne îndreptăm atenţia spre o literatură care promite din capul locului exact aceleaşi premise şi efecte?
Răspunsul e cum nu se poate mai simplu: fiindcă literatura, ca orice altă artă, conţine iluzia izbăvirii. Orice carte necitită conţine speranţa cititorului că deznodământul nu poate fi decât unul favorabil. Suspansul învelit în formă literară este povestea plină de semnificaţii a unei realităţi …