Suspans.ro | Literatura

Motto:  Παντα ρει και ουδεν μενει
Totul curge, nimic nu rămâne neschimbat.
(Herakleitos Skoteinos)
Când am împlinit treizeci de ani am înțeles că nu mai pot trăi alături de oameni. Ipocrizia de care eram înconjurat, strălucirea de tinichea a gloriei cu care se mulțumeau cei sus-puși, bâzâitul de muște și viermuiala piețelor mă dezgustau și mă înfiorau deopotrivă, căci înțelegeam că majoritatea oamenilor nu se va trezi prea curând.
Arta lor îmi părea doar pretext pentru lascivitate și crimă, politica era pentru ei doar un joc de măști, iar iubirea de înțelepciune fusese înlocuită …

Şoseaua întunecată se derula asemeni unei pelicule de film mut, cu ale sale benzi albe încadrate de luminile haotice ale farurilor maşinii lui Burt Lucero. Cele două forme discoidale plăsmuiau umbre ale unor uriaşi antici, prelungind fantomele pietrelor străzii. Maşina poliţiei din micul orăşel Bolton gonea în încercarea zadarnică de a-l ajunge pe fugarul vitezoman. Liniştea drumului, acum împădurit, era spulberată de sunetele turaţiilor motorului vechiului, dar, paradoxal, foarte agilului Buick Regal. Vehiculul era cu mult înaintea bătrânului automobil obosit al poliţiei.
― Haide, iubirea mea! Scapă-mă de porc! tuna Lucero …

„Ca pe o fiară l-au ucis…
Şi nici nu porunciră
Clopot să sune, nici rugăciune:
Ci-ndată ce sfârşiră,
Pe fugă l-au dat jos din laţ
Şi-n groapă l-azvârliră.”
„Balada închisorii din Reading”, de Oscar Wilde
(Fragmente din „Însemnările” lui Leonardo Barnes)
1
„Oamenii mor.” O afirmaţie la fel de banală ca şi „Viaţa nu-i dreaptă” sau „Bordelul şi cârciuma fac echipă bună”. Da, o afirmaţie la fel de banală şi la fel de adevărată, dar totuşi fundamental diferită. Stau acum şi mă întreb ce o face atât de diferită, iar răspunsul este, inevitabil, la fel de crud ca şi …

Rodica Ojog-Braşoveanu ― Enigmă la mansardă
Seria Opere Alese. Rodica Ojog-Braşoveanu
Editura Nemira, Bucureşti, 2012
Enigmă la mansardă este destul de asemănătoare cu Stilet cu şampanie: în casa unui bătrân profesor are loc o crimă, aparent comisă din interior. Suspecţii sunt rudele imediate ale acestuia, precum şi prietenii de familie aflaţi în casă. Soţia este, bineînţeles, tânără şi de o frumuseţe inefabilă care frânge inimile tuturor bărbaţilor şi încearcă să-l ameţească şi pe maiorul Cristescu pentru a influenţa cursul anchetei. Astfel, devine suspectul principal, alături de amantul ei.  Avem şi alţi suspecţi, prezenţi …

Serge Brussolo – Coşmar de închiriat
Traducere de Nicolae Constantinescu
Editura Nemira, Bucureşti, 2006
A fost acesta primul roman horror citit vreodată? Foarte probabil. Alături de John Saul (cu un roman nu tocmai rău, Creatura), Serge Brussolo a fost o revelaţie adolescentină, din păcate prea puţin în formă agravantă, iar acest Coşmar de închiriat o carte specială, în parte datorită nostalgiei, în bună măsură pentru că este un horror surprinzător de reuşit. Un autor prolific şi foarte deschis la experimente, după cum aveam să descopăr ulterior, dar ţinând cont de numărul impresionant de …

Vine Întunericul. Cenuşiul cerului pare să cadă peste mine, lumea vrea să mă înghită.
Ar fi o soartă mai liniştită, însă, din păcate, mi-am vândut demult liniştea celor ce mănâncă suflete.
Fiii şi fiicele nopţii acum ies la suprafaţă. Cu chipuri transfigurate de durerile prin care au trecut înainte de a deveni creaturile de acum, având degete subţiri şi ascuţite, pleacă în căutarea prăzii pentru stăpânii lor. Îşi ţin colţii la vedere și respiră greoi, adulmecând aerul. Caută oameni, dar oameni nu mai sunt de mult aici…
Oamenii nu mai sunt, de fapt, …

În abordarea prezentă a raportului dintre individ şi societate se vor îmbina mai multe ramuri ale ştiinţelor socio-umane, cât şi ale literaturii. Un melanj între psihologie, privind mintea şi comportamentul individului maniaco-depresiv, cât şi din sociologie, încercând să pătrundem şi în mintea societăţii, dar să şi conştientizăm impactul de cele mai multe ori negativ pe care societatea îl are asupra tipului de individ introvertit. Nu în ultimul rând, se va adăuga şi nuanţarea filosofică – analizând din perspectivă utilitaristă comportamentul individului maniaco-depresiv, şi deci, acţiunile sale – alături de dimensiunea …

Robert Liparulo – The 13th Tribe
Thomas Nelson Publishers, 2012
Din când în când îmi place să iau la întâmplare câte un autor de care n-a auzit nimeni în speranţa că mă va surprinde cu ceva. Aşa se face că am luat la citit The 13th Tribe al lui Robert Liparulo, ghidându-mă strict după subiect: o grupare secretă de nemuritori care împart dreptatea cu pumnul, niscaiva substrat religios şi un strop de science-fiction. Mai mult, înainte să încep romanul m-am căutat să văd ce review-uri are pe alte site-uri precum amazon.com sau …

(“Hate for life and death in hate”
Globus – “Europa”)
Îi venea să-şi ridice pistolul spre tâmplă şi să tragă cu sete, convins că, astfel, va fi pe lume cu un netot mai puţin. Dar îşi dădu seama curând că nu rezolva nimic în felul acesta, deoarece la cât de aprig era contele, ar fi fost în stare să-l caute şi în iad ca să-i ceară socoteală pentru greşeala lui.
Greşeală era totuşi mult spus, fiindcă nu-l împuşcase pe om din neatenţie, ci dintr-un acces de furie; în general, lucra curat, cu decedat …

Craig DiLouie – The Infection
Permuted Press, 2011
De vreo săptămână şi ceva am pus mâna pe o carte non-fiction, lungă şi greoaie, antrenantă ca o frunză uscată. Ca să iau o pauză de la ea am întrerupt lectura pe la pagina 500 (cam pe la jumătate) şi mi-am zis să citesc ceva lejer ca să ies din ritmul acela impus de un cotor gros de câteva degete. Cartea următoare am luat-o aproape la întâmplare. Doream să fie ceva legat de sfârşitul lumii, ceva cu zombi dacă se poate, iar The Infection …

Dacă în numărul trecut am prezentat câteva dintre cele mai vechi mărturii referitoare la întâlniri şi întâmplări stranii care implică fiare spectrale sub forma unor câini negri, bănuiţi a fi trimişi ai Iadului, în acest număr vom merge mai departe apropiindu-ne de prezentul în care aceste semnalări continuă neîntrerupt. Pentru că, se pare, diavolul nu a rămas încă fără mesageri.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, o serie de evenimente reale au determinat apariţia credinţei în Bestia din Flandra, credinţă care persistă până astăzi în regiune: după ce au fost raportate dispariţiile …

(fragment de roman)
Barintown este un oraş care nu poate fi găsit pe nicio hartă, oricât de amănunţită ar fi ea. Nu-i accesibil pentru oricine nici pe calea aerului, nici venind pe ocean, şi nici cu trenul, sau cu automobilul. Sistemul GPS nu-l are înregistrat, aşa că nu aruncaţi aparatul bănuind o defecţiune majoră a lui. Şi totuşi, oraşul există, autorul l-a vizitat în repetate rânduri, şi l-a descris în cărţile Crimele din Barintown (1995) şi Crime sofisticate (2009), iar de curând, în romanul pe care tocmai l-aţi deschis.
E o aşezare …

Stephen King – Cimitirul animalelor
Traducere de Ruxandra Toma
Editura Nemira, Bucureşti, 2005
Omul cultivă ceea ce poate… şi are grijă de ceea ce cultivă. Numai că uneori pământul poate deveni sterp.
Când vine vorba de unul dintre cele mai reuşite şi în egală măsură mai dragi romane de Stephen King se poate spune că am pornit în ordine inversă. Mai întâi a fost piesa Ramones cu titlul Pet Sematary, inclusă pe coloana sonoră a filmului din 1989 şi ulterior pe albumul Brain Drain din acelaşi an. Un album bun al unei dintre trupele …

Haruki Murakami ― 1Q84 (vol. I)
Traducere de Iuliana Oprina şi Florin Oprina
Editura Polirom, Iaşi, 2011
Acum câtăva vreme auzeam pe cineva povestind despre faptul că altcineva (da, ştiu, e ca în „Lanţul slăbiciunilor” al lui Caragiale) îşi scrie o teză de doctorat despre literatura japoneză de secol XX. Se pare că, la majoritatea autorilor niponi, temele predilecte sunt lupta dintre tradiţionalismul puternic şi modernismul agresiv, laolaltă cu încercarea de a stabili o coabitare paşnică între practicile ritualice străvechi şi tehnologia de vârf. Nu ştiu cât adevăr zace în aceste clişee. Cert …

The Raven (2012), regizat de James McTeigue (V de la Vendetta), cu John Cusack, Alice Eve, Luke Evans şi Sam Hazeldine, este o producţie ce poate fi caracterizată prin doi termeni: simbolism + gothic. Filmul îmi aminteşte de alte două capodopere ale genului: The Crow (1994), care merge spre un gothic industrial şi care redă genial atmosfera Helloween-ului, ca sărbătoare în care morţii se întorc pe Pământ (în primul rând prin sufletele noastre) şi From Hell (2001), un gothic doom atmosferic, ce sugerează perfect discontinuitatea anului 1889, un moment de …