Îmi vine să răspund ca Ion din Năpasta: „Bogdaproste, bine.” Însă ambianţa în care ne-am aflat îmi impune să formulez altfel: „Thanks, it went very well!”
Şi unde ne-am aflat eu, Bogdan Hrib, Oana Stoica Mujea – în calitate de autori, şi Alexandru Arion – deocamdată doar în calitate de editor?
La un moment dat, într-o clădire numai sticlă şi aluminiu. Canary Warf. Am urcat acolo după ce am fost verificaţi pe nişte liste şi fiecare a primit un ecuson. Un lift ne-a propulsat până la etajul 31. Nici n-am simţit când …
Stelian Ţurlea — Îmi ies din minţi
Editura Crime Scene, Bucureşti, 2011
România – locul patru în Europa la consumul de etnobotanice, cu zeci de morţi anual, cu mii de internaţi şi un milion de dependenţi. Iată premisele unui nou roman zguduitor de Stelian Ţurlea, pe care îl poţi citi şi ca pe un document fascinant despre lumea noastră.
De această dată autorul urmăreşte soarta unor adolescenţi în derivă, interesaţi de haine de firmă, de alcool şi de sex, dar, mai ales, de petreceri cu muzică gălăgioasă unde consumă droguri. Părinţi disperaţi, ziarişti, …
Textul de faţă, tradus în limba engleză, deschide antologia de povestiri mystery& thriller Romania Noir, lansată de editura Crime Scene cu ocazia Târgului Internaţional de Carte de la Frankfurt, ediţia 2011 tocmai încheiată. V0lumul doreşte să aducă în atenţia cititorilor de limbă engleză câteva texte reprezentative pentru literatura de gen din România şi vine ca o completare a apropiatei triple lansări britanice a traducerilor romanelor Ucideşi generalul de Bogdan Hrib, Indicii anatomice de Oana Stoica-Mujea şi Atac în bibliotecă de subsemnatul, la editura Profusion Crime.
*
În 1862 apărea o carte în două …
Cine citeşte cu o oarecare regularitate scrieri poliţiste, nu poate să nu remarce anumite clişee din aceste pagini.
De pildă, unii dintre detectivi au probleme grave – le-au murit părinţii într-un accident, şi-au pierdut soţiile din pricina unor boli care le-au curmat vieţile. Unii dintre ei au copii de crescut şi totuşi îi neglijează, fiindcă zi şi noapte trebuie să stea la datorie. De aceea, progeniturile o iau adesea pe căi greşite – se droghează, fac abuz de alcool, se complac în promiscuitate.
Scriitorii într-adevăr dotaţi presară clişeele cu o rigoare de …
Citeste mai departe
V-a trecut vreodată prin minte că un pictor poate compune un thriller cu ajutorul pensulei şi al culorilor? V-aţi închipuit vreodată că Rondul de noapte, faimosul tablou al lui Rembrandt, ascunde o taină teribilă? Mai priviţi-l o dată! Dacă nimic nu vă sugerează o faptă odioasă, trebuie să apelăm la un ghid.
Într-un documentar mai captivant decât multe pelicule cu detectivi şi criminali, cineastul Peter Greenaway dezvăluie enigmele celebrei pânze. În interpretarea lui, tabloul maestrului olandez este un J’accuse compus în anul 1642. Cele 34 de personaje surprinse de penelul inspirat …
Superb scrie Eugen Ovidiu Chirovici! Cărţile sale pe care le-am citit – Voodoo, labyrinth.com – m-au convins că avem de-a face cu un prozator de o valoare deosebită, captivat de cuvinte, de modul în care ele se pot combina în fraze pline de emoţie şi farmec. Mai rar scriitori români de azi atât de grijulii la stilul pe care îl folosesc.
Superb scrie Eugen Ovidiu Chirovici! Mai rar scriitori români de azi atât de grijulii la stilul pe care îl folosesc.
Hoodoo Creek, noul său roman, este istoria pasionantă a unui bărbat …
Citeste mai departe
Ne-am obişnuit cu o anumită imagine a lui Jules Maigret, protagonistul a 75 de romane semnate de către scriitorul belgian Georges Simenon. Mai ales Jean Gabin, care l-a întruchipat în mai multe filme, a contribuit la conturarea acestui portret. Celebrul comisar de vârstă mijlocie e un tip calm, cumsecade, simpatic, îmbrăcat corect, fumător de pipă şi băutor fără excese. Are o soţie care îi poartă o infinită grijă şi care îi oferă chiar şi idei preţioase pentru cercetările sale. N-are nici o grabă în rezolvarea enigmelor şi nu face niciodată …
Citeste mai departe
Jurnalistul – în special cel de investigație – seamănă cu un inspector de poliție, cu un criminalist, sau cu un detectiv particular. Aidoma lor, încearcă să spulbere enigma unor cazuri – de corupție, de jafuri, de răpiri sau de crime. Caută, asemenea lor, informații pentru articolele sale. Apelează la surse, pe care le dezvăluie sau nu. Vorbește cu o sumedenie de martori ai întâmplărilor care îl interesează. Interpretează probele acumulate și ajunge la o concluzie pe care o comunică publicului. Deseori primește amenințări, iar uneori viața lui este chiar în …
Citeste mai departe
Nu v-aţi săturat de poveştile care s-au scris despre Vatican în ultimii ani? Nu v-aţi plictisit să citiţi despre secretele pe care, chipurile, le ascunde cu străşnicie Cetatea Sfântului Scaun? Nu v-a fost destul câte cărţi au apărut după modelul brevetat de către Dan Brown în Codul lui Da Vinci şi Îngeri şi demoni?
Reţeta e simplă: se ia o teorie şi se întoarce pe dos, ca pe o mănuşă, astfel încât adevăruri unanim acceptate până acum să fie puse într-o altă lumină. Iisus a avut un copil, Maria Magdalena a …
Leif Davidsen – La photo de Lime
Gallimard, 2010
În data de 5 iunie 2010, am participat la o seară de lectură la Rotterdam – Suspans în port. Prima participare a unui autor român de romane polițiste la un astfel de eveniment.
În fața unui public format din vreo 30 de împătimiți de mystery&thriller, pe puntea vasului „The Fighter”, ancorat la țărm, au fost, alături de mine, scriitori din alte trei țări: Edith Kneifl – Austria, Radka Denemarkova – Cehia, Leif Davidsen – Danemarca.
Scriitorul danez a cucerit îndată asistența. Înalt, bine legat, dezinvolt, …
Printre cei mai îndrăgiţi protagonişti ai unor seriale poliţiste pentru televiziune din ultimii ani se află, cu siguranţă, Barnaby şi Morse. Primul apare în Crimele din Midsomer, cel de al doilea în Inspectorul Morse. Doi anchetatori britanici care au în comun doar profesionalismul de care dau dovadă în descâlcirea unor cazuri dificile şi dorinţa de a face dreptate. Altminteri, între ei sunt deosebiri ca de la cer la pământ.
Detectiv inspector-şef Tom Barnaby îşi poartă paşii prin satele care compun imaginara comună Midsomer. Aşezări rurale dintr-o lume civilizată, unde, în fiecare …
Din când în când, chiar dacă le știu desfășurarea acțiunii, recitesc romanele lui Raymond Chandler. Și, de fiecare dată, mă încântă stilul marelui prozator american. Un scriitor care nu poate fi considerat numai autor de literatură polițistă, fiindcă este creatorul unui univers ficțional greu de uitat, odată ce-ai pătruns în el și i-ai aflat reperele.
În aparență, totul este de o simplitate dezarmantă. Chandler nu folosește multe zorzoane în scrisul său. E direct ca un jurnalist, dar nu e numai atât. Frazele lui capătă, pe neașteptate, întorsături care provoacă emoții de …
În 1905, Edgar Wallace a avut o idee: aceea de a crea patru personaje care să facă dreptate în cazuri imposibil de rezolvat în justiție. Așa au apărut Poiccart, Therry, Leon Gonsales și George Manfred. Ei se implică ori de câte ori o sentință e strâmbă și lasă liber un infractor.
Modul în care eroii acționează este deosebit de ingenios și presupune cunoștințe în varii domenii: criminalistică, legislație, medicină, chimie, fizică, botanică… Falsifică ușor documente, pentru a se ascunde sub identități multiple. Sunt poligloți, sunt maeștri în deghizări, știu să joace …
Spre sfârșitul anilor ’70, începutul anilor ’80, criticul și istoricul literar Ov. S. Crohmălniceanu susținea, în revista Flacăra, rubrica Faptele și vorbele. În fiecare săptămână, luni dimineața parcă, îl vizitam în apartamentul său dintr-un bloc de pe Dionisie Lupu. Mă primea în bibliotecă, mă îmbia cu o cafea pe care o refuzam – nu beam cafea în tinerețe. Nu-mi înmâna, de la început, paginile sale acoperite cu un scris mărunt. Timp de aproape o oră îmi vorbea despre literatura noastră și despre cea de prin alte părți. La un moment …
Citeste mai departe
Steven Galloway – Violoncelistul din Sarajevo
trad. Şerban Bican
Editura Litera, Bucureşti, 2010
Fără a fi un thriller, Violoncelistul din Sarajevo are mult suspans, te ține încordat de la prima până la ultima pagină. Narațiunea lui Steven Galloway, inspirată dintr-un caz real, își desfășoară acțiunea în capitala de azi a Bosniei și Herțegovinei, în anul 1992, când localitatea a fost asediată și supusă unui bombardament necruțător. Unul dintre obuze a ucis douăzeci și doi de oameni așezați la coadă la o brutărie. De la o fereastră, cel mai cunoscut violoncelist din fosta …
COMENTARII