Calvaire

Articol publicat in:Cronica de film | Aparut in:Nr. 21 ( februarie, 2012 )
Autor:

Poate unul dintre cel mai subapreciate filme ale Europei este Calvaire. Lansată în 2004, pelicula prezintă povestea unui artist care călătoreşte între staţiuni şi pensiuni ca să ţină mici spectacole muzicale pentru bătrâni. Apoi apare clişeul drumului lăturalnic pe care maşina te lasă baltă, urmat îndeaproape de cel al pensiunii dubioase în care eroul principal este nevoit să înnopteze.

Pe o scară a groazei, i-aş acorda lui Calvaire nota nouă. Este unul din cele mai terifiante filme pe care le-am vizionat vreodată, depăşit doar de The Human Centipede şi Salo.

Un lucru e sigur: Calvaire nu e pentru oricine şi nu oricând. Nu e genul de film pe care ai vrea să-l vezi cu familia şi cu siguranţă nu va fi difuzat înainte de ora 23.00 în nici o ţară civilizată. E exact genul de film pe care doar europenii îl pot scoate, cu studiourile americane limitate de rating-ul de dinaintea lansării.

Calvaire prezintă o lume părăsită, umedă, tristă. O lume ruptă de regulile societăţii care încetează să mai funcţioneze în clipa în care personajul principal intră în satul bizar ca să caute ajutor. Modul în care restul personajelor evoluează de la normal la absurd e demn de un roman de Kafka sau Stanislaw Lem.

Calvaire prezintă o lume părăsită, umedă, tristă. O lume ruptă de regulile societăţii care încetează să mai funcţioneze în clipa în care personajul principal intră în satul bizar ca să caute ajutor. Modul în care restul personajelor evoluează de la normal la absurd e demn de un roman de Kafka sau Stanislaw Lem. Nu doar că eroul principal este împiedicat să plece din pensiunea în care este cazat, dar încet-încet este transformat în jucăria bolnavă a proprietarului de han. Şi chiar când ai crede că restul locuitorilor satului sunt mai normali şi vor sări în ajutorul său, afli că aceştia încep să ducă o bătălie pentru dreptul de a-l chinui. De la scene de violenţă fizică necenzurată şi până la acte sexuale cu animale domestice, Calvaire are toate ingredientele unui film psihologic tulburător. Genul de film pe care l-ai pune amicilor în caz că ai vrea să-i marchezi cale de vreo două zile.

Nu atât violenţa fizică ori psihică, cât ameninţarea lor fac din Calvaire un film bun. Groaza e cu atât mai mult piperată cu cât lucrurile evoluează tot mai mult spre absurd. Imaginaţi-vă incertitudinea de a vă găsi pierduţi în pustietate şi multiplicaţi-o de vreo zece ori atunci când observaţi că regulile societăţii civilizate nu se mai aplică. Pe la jumătatea filmului începi să realizezi că Texas Chainsaw Massacre e o glumă proastă şi că seria Saw a coborât vreo două niveluri pe scara tulburării.

Producţia belgiană trece spre absurd la un moment dat, o scenă definitorie a filmului fiind cea în care patronul hanului intră în crâşma satului şi-i ameninţă pe restul că soţia lui (artistul captiv) s-a întors acasă şi că nu o va da nimănui. Drept răspuns, ceilalţi bărbaţi din bar se ridică şi încep să danseze în cupluri pe o melodie bolnăvicioasă care prevesteşte numai rele.

Calvaire este nu doar un film despre dezumanizare, ci şi unul simbolic. Oare cum ar fi lumea lipsită de femei? Cum s-ar comporta bărbaţii dacă frumuseţea sexului opus nu ar exista şi ce substituent pentru acesta ar găsi?

Pelicula este apăsătoare şi greoaie, dură ca un cărbune proaspăt scos din stomacul pământului, deloc previzibilă. Finalul este la fel de absurd şi-ţi rămâne în memorie ore întregi.

Calvaire este o încercare. Un test.

Dacă reuşeşti să te uiţi la el, cu siguranţă va scoate ceva emoţie din tine, fie ea scârbă, fie şoc. Problema e că viaţa ţi se va părea mult mai urâtă ulterior, iar toate filmele americane despre cupluri fericite, care reuşesc să facă faţă piedicilor, doar nişte reprezentări patetice, ireale.

Calvaire (Belgia, 2004), R. Fabrice Du Welz, Scenariu: Fabrice Du WelzRomain Protat, Cu: Laurent LucasBrigitte Lahaie şi Gigi Coursigny

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.