Midsomer Murders

Articol publicat in:Cronica de film | Aparut in:Nr. 11 ( aprilie, 2011 )
Autor:

Serial de televiziune britanic, început în 1997.
În rolul principal: John Nettles

Tom Barnaby a părăsit, în luna februarie, zona Midsomer. De ce, Doamne? a gemut fanul din mine, ştergându-se cu batista la ochi şi lipind o banderolă neagră pe colţul din stânga, sus, al televizorului. După treisprezece serii, numărând 81 de episoade, Barnaby s-a pensionat. Pentru că are 68 de ani. Le-a dat producătorilor preaviz şi i s-a găsit şi înlocuitor, inspectorul Jack Barnaby, verişor primar, cu care afurisită să fiu de nu seamănă.

Tom Barnaby îmi place. Mi-a sucit minţile. Nu ştiu ce m-aş fi făcut în ultimii ani dacă postul care a difuzat serialul în România, post cam siropos şi bleg de felul lui, nu l-ar fi reluat cu încăpăţânare. L-aş fi furat de la prietenul Net. Câte unii vor spune că sunt sătui până peste cap de MM, dar ei nu se includ printre minţile nobile, elitiste, care ştiu ce înseamnă să-ţi placă un lucru forever.

Midsomer Murders e un suspans de nivel high-brow, [în care] morţii sunt descoperiţi în general cu urletele clasice de către fiinţe slabe de înger, pe care Barnaby şi învăţăceii Troy/Jones le tratează cu întrebări de catifea, sperând să afle de la ele un indiciu-două despre făptaş.

Midsomer Murders e un suspans de nivel high-brow, despre care v-am mai vorbit. În serial, morţii sunt descoperiţi în general cu urletele clasice (nu pricep de ce trebuie să urli când vezi un trup însângerat, doar nu poate să-ţi facă rău, iar dacă mai are cumva o fărâmă de viaţă în el, va face infarct din cauza ţipetelor tale), de către fiinţe slabe de înger, pe care Barnaby şi învăţăceii Troy/Jones le tratează cu întrebări de catifea, sperând să afle de la ele un indiciu-două despre făptaş. Pe Scott nu l-am uitat, dar el e prea cu nasul pe sus şi nici nu rezistă mult „în provincie”, fiind un adevărat copoi londonez mutat la ţară cu de-a sila. (Cine nu ştie engleză şi mi-a mai citit articolele a învăţat din ele măcar câteva cuvinte în limba aceasta. Explicaţiile uneori mai mult strică decât… explică, deci îmi permit să folosesc, uneori, cuvinte în engleză, pentru că îmi susţin mai bine ideea şi poate îndemn pe unul, pe altul, să deschidă şi câte-un dicţionar, nu doar conservele de bere.)

Revenind la oile mele, vă spun, nu fără un dram de amărăciune naivă, că denumirea Midsomer nu există în realitate. Regiunea astfel botezată de creatorii serialului simbolizează frumoasa Anglie bogată şi idilică – dar nu ireală! – retrasă la ţară, în aşa-zise „sătucuri” cu case din cărămidă peste care parcă nu plouă niciodată, grădini de flori etern îngrijite, prăvălii cu „avem di tăti” şi oameni de toate soiurile: tineri, bătrâni, înfumuraţi, umili, îndrăgostiţi, geloşi, perfizi, naivi, şantajişti, găinari, hoţi de clasă, poliţişti ciupiţi de corupţie, aristocraţi criminali care sfidează legea, copii deraiaţi, cotoroanţe elefantine care spionează vecinii, corespondenţi rurali de-ai parvenitului nostru urban Stănică Raţiu etc. Şi încă o dată etc., întrucât colecţia de personaje-criminali din Midsomer nu se încheie aici.

Am poposit mai demult într-o localitate englezească de dimensiuni mici, Arlesey pe nume, care mi-a fost prezentată drept sat. Am vizitat-o într-o duminică de vară şi m-am oprit, cum ar fi făcut şi un englez neaoş, la pub. Acolo l-am găsit pe măcelarul locului discutând cu bibliotecara, iar doi dascăli, un asistent medical, un mecanic pensionar şi-o croitoreasă pălăvrăgeau fără nicio apăsare pe suflet. Pentru pastor cred că era prea de dimineaţă să tragă o duşcă. Intrând în vorbă cu respectivii muşteriii, mi-am dat seama că oricare dintre ei putea fi un personaj din Midsomer Murders. Evident, pentru că actorii din serial îşi joacă rolul cu un profesionism inegalabil. De acum înainte, dacă voi mai avea ocazia să vizitez localităţi idilice din spaţiul rural englezesc, voi sta cu frica în sân: oare cine-mi va băga cuţitul în spate, dentistul sau curăţătorul de piscine? Până la urmă, mai contează?

Englezii sunt cei mai buni actori din lumea filmului. Am zis! Îl au pe Shakespeare, iar dacă ai jucat Shakespeare, nu există rol pe care să nu-l poţi interpreta, dacă e să ţi se şi potrivească. E cazul lui John Nettles, omul care a purtat trei nume, fără ca niciunul să fie numele lui adevărat. A fost adoptat la naştere de tâmplarul Eric Nettles şi soţia lui. A aflat în prima copilărie că mama lui, infirmieră romano-catolică irlandeză care lucrase în Anglia în al Doilea Război Mondial, a fost închisă într-un ospiciu după ce-a născut un copil din flori şi-a murit de tuberculoză la 28 de ani. După ce-a studiat istoria şi filozofia, s-a îndreptat spre teatru şi-a ajuns membru al Royal Shakespeare Company. Atras de film la un moment dat, lumea a început să-l cunoască drept Jim Bergerac, detectivul care, timp de zece ani (1981-1991), a vârât la răcoare criminalii şi ticăloşii de pe insula Jersey. Serialul nu numai că i-a adus faimă lui Nettles, dar a şi propulsat turismul pe insulă, dacă mai era nevoie de aşa ceva. Până în 1995, Nettles a revenit la teatru, dar în anul acela Brian True-May l-a convins să-şi înceapă al doilea rol al vieţii sale, detectivul de Tom Barnaby. De-atunci poartă exclusiv acest nume şi nu şi-l va mai schimba vreodată, mai ales că s-a retras. Şi s-a făcut şi mai dolofan.

Barnettles (LOL!) e irlandez după mamă. Peter O’Toole zice-se că tot în Irlanda s-ar fi născut, din tată irlandez şi mamă scoţiană, infirmieră, şi e un actor de Shakespeare consacrat, deci tot cu teatrul a început, până să ajungă să frângă inimi amatoarelor de film. Pierce Brosnan s-a născut în Irlanda, din tată tâmplar care şi-a părăsit familia, obligându-i mama să se mute la Londra şi să lucreze acolo ca infirmieră. Deci aceşti trei actori sunt toţi de origine irlandeză, au avut mame infirmiere care au lucrat la Londra şi au fost crescuţi în spiritul religiei romano-catolice. Şi toţi au început cu teatrul. Ce-o fi hrănind solul Irlandei, de oferă lumii filmului numai actori de elită? Şi deştepţi, şi frumoşi de pică.

În ultima serie din MM, pe măsură ce Tom Barnaby se gândeşte probabil tot mai mult la pensie, încep să apară mai des scene care ţin de paranormal, deşi asemenea accente lipsesc sau chiar sunt ridiculizate în episoadele de început. În The Noble Art, al şaptezeci şi nouălea episod, o tânără pianistă vede, la optsprezece ani, cum mama ei fuge cu ea în braţe, o ascunde şi apoi se îneacă numai ca să scape de criminalii aflaţi pe urmele ei. Iar în ultimul, Fit for Murder, Tom, ajuns la vârsta la care a murit tatăl său, e bântuit de imaginea acestuia şi de spaima că se va duce de pe această lume şi nu va mai apuca pensia. Colac peste pupăză, dă peste o cuconiţă care pretinde că-i citeşte aura şi-i dă în vileag spaimele pe care doar el le ştie. Nouă nu ni se explică, şi e foarte bine aşa, de unde ştie ea ce gânduri stranii îl chinuie pe cerebralul detectiv.

Deosebit de inspiraţi au fost producătorii serialului când au încheiat ultimul episod cu imaginea lui Tom Barnaby – un gest de mulţumire şi de recunoştinţă. Tom zâmbeşte liniştit, s-a făcut pace în sufletul lui şi nu mai crede că va muri repede, dar e şi puţin trist: tocmai s-a petrecut o crimă şi toată trupa, adică vărul Jack, ucenicii Jones şi Stephens şi patologul Bullard pleacă la locul faptei. El rămâne acasă. Cu soţia şi fata lui, adică Joyce şi Cully, care nu vor mai apărea nici ele în continuarea serialului.

Midsomer Murders merge mai departe cu Jack Barnaby, alias Neil Dudgeon. Greu rol, după succesul lui Nettles. Eu m-aş fi oprit aici.

Să nu uit: muzica serialului, un vals în tempo foarte lent compus de Jim Parker, e interpretată la theremin, instrumentul electronic botezat după rusul care l-a inventat acum un veac. Nu ştiu alt film la care muzica să se „asorteze” mai bine cu personajele, în primul rând, şi cu acţiunea, în al doilea. Nu ştiu alt film care să fie mai bine individualizat prin coloana sonoră.

Admiraţi-l, aşadar, pe Tom Barnaby care, om fiind, are şi el un mic cusur: e alergic la Kilmowsky. Dacă nu ştiţi cine e acesta, nu vă amintiţi şi nici nu bănuiţi, aveţi mari lacune şi nu aţi urmărit destule crime din Midsomer. Puneţi-vă pe treabă şi aflaţi, vă rog, până data viitoare, cine e Kilmowsky. Eu stau la pândă…

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

3 comentarii »

  • A apărut numărul 11 al revistei Suspans « Mircea Pricăjan said:

    […] Antuza GENESCU — Midsomer Murders […]

  • Svetlana Cuzmanov said:

    Ah…ce rau mi-a parut cind s-a pensionat Tom Barnaby…Am crezut ca nu o sa imi mai placa Midsomer Murders…Dar,ce sa zic ? A inceput sa-mi placa si John Barnaby…Am vazut,deocamdata 2 episoade cu noul DCI si chiar e „cool” tipu’.Cred ca am vazut tot serialul,cred…chiar de mai multe ori.Salutari de la un mare „fan” al MM.

  • valy b. said:

    Bine argumentat articolul!
    Intr-adevar englezii sunt actori extraordinari.
    Intr-adevar serialul e nemaipomenit.
    L-am vazut de atatea ori , dar tot nu ma plictiseste. Evident ca am si episoade preferate din cele aproape 90.
    Dar, am observat ca in seria 14, poate din cauza criticilor sau poate au crezut ca ne-au plictisit cu stilul anterior, filmul asta s-a „americanizat”putin. Eu cel putin asa cred. Am vazut pe youtube cele 7 episoade realizate pana acum si pot sa spun ca mi-au placut desi ii simt lipsa lui Tom Barnaby. Dar si John e destul de simpatic. Bine, are o sotie mai sexy decat era Joyce la inceputul serialului, la un moment dat dispare Dr.Bullard si apare o doctorita tanara, sexy si inteligenta(seamana putin cu cele din CSI), sunt niste schimbari, dar pana la urma serialul merge tot in directia cu care ne-am obisnuit. De un lucru tot ma bucur: ca nu l-au desfiintat de tot. Cei de la Diva il vor difuza in 2012 si de-abia astept sa-l savurez la sfarsit de saptamana. Oricum un lucru e cert, filmul asta m-a facut sa-i apreciez si mai mult pe actorii englezi si tot ce vine din UK, si cam toata lumea care l-a vazut la inceput din intamplare, in cele din urma a devnit fan. Nu cred ca o sa fie vreodata invechit sau prafuit.

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.