„They’re coming to get you, Barbara!”

Articol publicat in:Cronica de film | Aparut in:Nr. 14 ( iulie, 2011 )
Autor:

George Romero Night of the Living Dead (1968)

În 1968, apărea un film de serie B, cu un buget de austeritate şi cu actori necunoscuţi, care avea să devină un punct de reper în istoria filmelor horror şi, totodată, să dea naştere unui nou sub-gen, cel al filmelor cu zombies. Se numea Night of the Living Dead şi, împreună cu filmele care au urmat, avea să îi atragă regizorului său, George Romero, porecla de „Godfather of All Zombies”.

Filmul începe cu doi tineri vizitând un cimitir dintr-o zonă izolată, pentru a pune flori pe mormântul unei rude. Tânărul începe s-o tachineze pe sora sa, amintindu-i ce frică îi era în copilărie de morţi şi cimitire. „The’re coming to get you, Barbara!”, o tachinează el, în timp ce fata, iritată, dar şi puţin speriată, îi cere să înceteze. Amuzat, fratele ei continuă, arătându-i un individ care se apropie de ei umblând împleticit: „The’re coming to get you, Barbara!”. Din nefericire pentru ei, asta se şi întâmplă, individul fiind un zombie.

În stare de şoc, tânăra se refugiază într-o casă izolată şi va petrece cam tot restul filmului fiind catatonică, fapt care-i o binecuvântare pentru noi toţi pentru că actriţa în cauză joacă îngrozitor de prost. Din acest moment, filmul se transformă într-unul despre şapte oameni înghesuiţi într-o singură casă – cel mai adesea chiar într-o singură încăpere – izolaţi de lume şi înconjuraţi de monştri.

Sigur, filme de genul ăsta s-au mai făcut (mai ales după ăsta), dar chiar şi aşa Night of the Living Dead se dovedeşte plin de surprize, reuşind să evite o bună parte din clişeele filmelor de gen. Nu poţi să prezici cine va scăpa şi cine nu, oamenii nu sunt buni sau răi, ci sunt, pur şi simplu, oameni, cu slăbiciuni şi laşităţi care-i apucă inclusiv la momentul nepotrivit – ceva destul de neobişnuit în cinematografia momentului – eroul principal este negru, alt fapt atipic în 1968, mai ales că nu e un negru educat şi/sau cumsecade, ci un ins capabil de agresivitate şi care nu se împiedică de maneirele elegante când e vorba de supravieţuire. Nu-i deci de mirare că între supravieţuitori izbucnesc certuri, că şi când creaturile iau cu asalt casa ei tot nu sunt capabili să renunţe la spaimele lor, la ideile lor preconcepute, la orgoliile lor, la violenţă ca soluţie. Ben este negru şi ca urmare Harry îi contestă dreptul de a le spune celorlalţi ce să facă; pe de altă parte putem deduce din tensiunea dintre Harry şi soţia lui că bărbatul este agresiv şi din pricina dezaprobării tacite pe care aceasta o manifestă în căsnicia lor, în timp ce, pe de altă parte, nevasta începe pentru prima dată să-l critice deschis. Oamenii par să fie adevăraţii morţi-vii, izolaţi în faţa pericolului, dar incapabili până şi în aceste momente să fie uniţi.

Atmosfera claustrofobică şi lipsită de speranţă este accentuată şi de faptul că acţiunea se petrece predominant într-o singură cameră, în care cei şapte oameni sunt înghesuiţi. Doar câteva scene au loc în subsol şi o singură dată oamenii se aventurează afară, din păcate nu cu rezultatul dorit. Din când în când scenele, din interior sunt întrerupte de imagini de afară, unde creaturile se adună lent în jurul casei, din ce în ce mai multe. Zombii lui Romero sunt creaturi lente, care par uşor de fentat.Tocmai de aceea, când înhaţă pe cineva efectul este şi mai înspăimântător, pentru că se întâmplă pe neaşteptate: într-o clipă păreau inofensivi şi în cealaltă deja este prea târziu.

Night of the Living Dead nu are cantitatea de sânge şi maţe pe care regizorul o va exhiba în celelalte producţii de gen, ceea ce este cum nu se poate mai bine dat fiind că dacă lasă ceva de dorit la acest film – în afară de coloana sonoră specifică vremii şi de jocul prost al unora dintre actori, din fericire nu cei pe umerii cărora cade greul – apoi alea sunt, lesne de înţeles, efectele speciale. În ciuda acestor aspecte, pe mine una filmul m-a prins, ba chiar mai mult, m-a surprins, şi nu doar o dată, iar finalul este cireaşa de pe tort, încununând, prin absurditatea sa, o poveste care nu a îmbătrânit decât cel mult în aparenţă. Sau dacă da, a îmbătrânit frumos.

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

Un comentariu »

  • Razvan T. Coloja said:

    Filmul este disponibil online, gratuit, fiind introdus sub licenta ”free” de câțiva ani.

    Link

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.