Esenţa unui thriller: nedreptatea

Articol publicat in:Editorial | Aparut in:Nr. 5 ( octombrie, 2010 )
Autor:

În momentul în care scriu rândurile acestea, peste tot în ţară au loc proteste spontane. Dacă luna trecută vorbeam de o acalmie, acum iată că se arată primele semne de furtună.

Thrillerul care este România se îndreaptă încetişor spre dezvoltarea conflictului, iar natura deznodământului depinde în foarte mare măsură de întinderea pe care o va avea această dezvoltare. Continuând paralela, cu cât protagoniştii – adică protestatarii – sunt umiliţi mai mult, ignoraţi mai mult, dispreţuiţi mai mult, cu atât soarta antagoniştilor – adică vătafii care benchetuiesc la conac în timp ce pălmaşii se răscoală – cu atât soarta va fi mai necruţătoare cu ei.

Un element-cheie în toată această situaţie şi, în acelaşi timp, motivul pentru care şi luna trecută, şi luna asta, poate şi luna viitoare (în funcţie de evoluţia… acţiunii) am ales să vorbesc – voalat la început, dar acum, iată!, ceva mai pe faţă – despre altceva decât literatura din titlul revistei noastre este sentimentul nedreptăţii.

Sâmburele oricărei opere literare de suspans, fermentul, ceea ce pune lucrurile în mişcare, este, sunt sigur că ştiţi cu toţii, o nedreptate. O nedreptate sau, mai bine spus, o lungă serie de nedreptăţi stă şi la baza „operei sociale” de suspans pe care o trăim cu toţii deja de prea multă vreme. Şi vorbim despre nedreptăţi comise nici măcar între graniţele unei logici elementare, ale unei bune-cuviinţe cerebrale, ci despre nedreptăţi aberante, despre rupturi grave ale firescului, fie el şi în sens negativ, despre capotări brutale, discreţionare ale normalului.

Poate că lucrurile n-ar fi ajuns aici dacă nedreptăţile s-ar fi limitat la un nivel individual. Ne-am fi mulţumit să urmărim pasivi la televizor derularea evenimentelor, am fi strâns, poate, mai tare din pumni şi am fi scrâşnit din dinţi, nervoşi, dar nimic mai mult. Când însă nedreptatea se manifestă la nivel social, când profesii întregi sunt desconsiderate, învrăjbite între ele… atunci, ei bine, avem toate datele constituirii a două tabere de luptă.

Şi-n momentul de faţă, una dintre tabere, a noastră, îşi agită armele în aer, scandează, strângând tot mai mulţi oşteni. Logica luptei de apărare spune că pentru a îndrepta o nedreptate trebuie întâi şi-ntâi să-l înlături pe cel care a comis-o. Ar fi cu totul de dorit ca această înlăturare să survină cât mai repede posibil. Asta ar garanta o evoluţie, încă, paşnică. Dacă nu, dacă dezvoltarea conflictului, cum spuneam, se va prelungi, tare mă tem că thrillerul nostru se va încheia, ca o producţie hollywoodiană, cu explozii şi răniţi.

Şi nimeni n-ar trebui să-şi dorească asta. Nu atunci când faci parte din distribuţie.

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

5 comentarii »

  • Revista Suspans, nr. 5 « Mircea Pricăjan said:

    […] Mircea PRICĂJAN – Esenţa unui thriller: nedreptatea […]

  • De-a dreptul palpitant, nu-i aşa? « Dan-Liviu Boeriu said:

    […] i l-a luat lui Dan C. Mihăilescu. Way to go, buddy! Cu Mircea vorbesc, evident… Apropo, editorialul, semnat de acelaşi Mircea, e unul dintre cele mai bune texte de atitudine pe care le-am citit în […]

  • Oana said:

    Dle. Pricajan,

    Scrieti tare frumos dar din pacate sunteti departe de realitate. Inainte sa va ganditi la revolte si sa va faceti sperante desarte v-as ruga sa studiati niste carti de economie, sa intelegeti macar mecanismele de baza. La ce criza mondiala traversam binenteles ca apar dificultati financiare si scaderi de buget. Individual trebuie sa cautam solutii pentru cresterea veniturilor. Banuiesc ca revolta d-voastra vine din impozitarea mai drastica a drepturilor de autor. Daca asa este ar trebui sa va ganditi daca de dragul banilor merita sa sacrificati viitorul acestei tari. L-ati vazut pe Iliescu in show-ul televizat numit Congres de partid? Eu nu am putut sa-l urmaresc mai mult de 2 minute, mi s-a facut greata si teama cand l-am auzit expunand problemele din agricultura. Asta sperati sa aduceti inapoi cu ajutorul revoltelor?
    Spuneti ca exista 2 tabere. Eu zic ca exista 3: cea a vatafilor de la conac, cea a asistatilor – carora li s-a creat artificial o asigurare a nevoilor de baza pentru ca vatafii sa fie votati si sa poate legifera aberatii linistiti si cea a palmasilor, a celor care mai nou isi petrec tot timpul la munca, de frica pierderii serviciului. Eu am un program flexibil, se poate sa plec de la munca la ora 13.00 sau la ora 20.00 sa zicem.La 13.00 vad suprinzator de multi oameni pe strazi si in hypermarket-uri, stau si ma intreb de unde au bani de cumparaturi din moment ce nu muncesc. La ora 19.00-20.00 e traficul aglomerat de cei care se tarasc de la munca pana acasa.
    Lucrez in productie si desi avem o piata de desfacere buna la export, neafectata de criza, nu putem produce suficient deoarece oamenii, in loc sa munceasca, prefera sa stea acasa cu ajutor social sau pensie de boala necuvenita. Daca ar fi seriosi si s-ar apuca de munca am putea aduce venituri importante la bugetul statului.
    Daca tineti la veniturile dvs. ar trebui sa va ganditi ca revenirea la putere a pseudosocialistilor va distruge cu biruri clasa de mijloc (indraznesti sa castigi peste 2000 lei pe luna, platesti 3000 lei la stat, avem asistati de hranit), iar din clasa de mijloc zic eu ca fac parte cei care cumpara carti.
    Tin sa mentionez ca nici eu nu suport gafele celor care ne conduc in prezent, insa nu pot accepta alternativa.
    Daca tu cunosti oameni curati pe care ii putem vota as dori sa ni-i prezinti, altfel editorialele despre revolte raman doar niste cuvinte frumoase.

  • Mircea Pricăjan said:

    Oana, sunt foarte de acord cu felul în care prezinţi problema. Da, aşa este, avem mari dezechilibre, avem asistaţi, avem îmbogăţiţi peste noapte (iar ăştia de ne conduc acuma sunt doar cei mai insultători dintre toţi). Avem şi oameni care muncesc de-adevăratelea, nu se prefac. Nu pot accepta însă ca aşa-zisa corijare a situaţiei să se facă în felul barbar în care vor s-o facă vătafii aceştia. Nu ţine discursul, atunci când, argumentând cu o fărădelege, faptele tale comit infinit mai multe fărădelegi şi nedreptăţi. E nevoie de o minimă decenţă.

    Alternativa, îmi place să cred, nu sunt doar pesedeii. Şi-mi pun de o mie de ori cenuşă-n cap dacă textul meu lasă a se înţelege asta.

  • Suspans.ro : » Articole » Furtuna a venit!_Suspans.ro said:

    […] furtunii, iar o lună mai târziu, când izbucniseră mai multe proteste spontane în toată ţara, aveam impresia că furtuna venise. M-am înşelat. Forţele nu se acumulaseră destul. Satrapii nu […]

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.