Despre literatura în limba engleză și povești publicate online, cu Ioana Vișan

Articol publicat in:Interviuri | 21 ianuarie 2013
Autor:

Nu cu mult timp în urmă, mi s-a întâmplat să găsesc o colecție de povestiri fantasy în limba engleză disponibilă la vânzare pe Internet. Ați zice că nu e nimic neobișnuit în asta. Dar respectiva colecție, pe care am avut curiozitatea să o citesc și onoarea de a îi scrie o recenzie pe Smashwords și Goodreads, îi aparține unei românce care, surpriză! este colaborator al Revistei Suspans! Nici nu se putea potrivi mai bine cu scopul călătoriei mele prin lumea scriitorilor români debutanți, așa că am profitat de Ioana Vișan și am provocat-o la o discuție despre viziunea autorului român asupra alternativei de a scrie în engleză și de a publica peste hotare.

Cu toate acestea, Ioana Vișan nu este un autor debutant. Mai jos, câteva detalii despre activitatea ei literară

Participare la antologii în limba română

– „Defazaj” în „Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF„, editor Ştefan Ghidoveanu, Millennium Books, noiembrie, 2012

– „Adevărul din privire” în „Venus – povestiri erotice science fiction”, editor Antuza Genescu, Eagle House Publishing, noiembrie, 2011

– „Plimbarea de dimineaţă a domnişoarei Vu” în „Steampunk: A doua revoluţie”, editor Adrian Crăciun, Millennium Books, martie, 2011

– „Sufletele arborilor” în „Dansînd pe Marte şi alte povestiri fantastice”, editor Michael Haulică, Millennium Press, noiembrie, 2009

Texte publicate on-line

– „Invazia”, Nautilus, nr. 60, ianuarie, 2013

– „Periuţa, bat-o vina…”, Gazeta SF, nr. 18, iunie, 2012

– „Afacerea secolului”, Nautilus, nr. 53, iunie, 2012

– „Printre heliotropi şi zâmbete”, Suspans, nr. 24, mai, 2012

– „Seminţe de înţelepciune”, Nautilus, nr. 51, aprilie, 2012

– „O oră de iubire”, Nautilus, nr. 49, februarie, 2012

– „Camuflaj”, Nautilus, nr. 47, decembrie, 2011

– „Navigând prin ceaţă”, SRSFF, noiembrie 2011

– „Culori şi umbre”, Nautilus, nr. 45, octombrie, 2011

– „Unhinged Reality”, Every Day Fiction, septembrie, 2011

– „Inimi de piatră”, Nautilus, nr. 42, iulie, 2011

– „Alergând după o rază de soare”, Gazeta SF, nr. 6, iunie, 2011

– „Ne întâlnim la capătul drumului”, Nautilus, nr. 40, mai, 2011

– „Uriaşii”, Nautilus, nr. 38, martie, 2011

– „Foşnet de îngeri”, Nautilus, nr. 36, ianuarie, 2011

– „Din lipsă de Timp”, Nautilus, nr. 34, noiembrie, 2010

– „Simfonie de gloanţe şi sânge”, Nautilus, nr. 32, septembrie, 2010

– „Periuţa, bat-o vina…”, EgoPHobia, nr. 27, iunie, 2010

– „La distanţă de un lift”, Nautilus, nr. 27, aprilie, 2010

– „O oră de iubire”, Atelier LiterNet, februarie, 2010

– „Un Moş extraordinar”, Atelier LiterNet, decembrie, 2009

– „Cea mai bogată femeie din lume”, Nautilus, nr. 20, septembrie,  2009

– „Dansând pe sârmă”, Sfera Online,  iunie, 2009

– „Îngheţul”, Nautilus, nr. 6, iulie, 2008

Texte în limba engleză

– „Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks”, decembrie 2012

– „Beneath the Skin” în „Evolution: Vol. 2 (A Short Story Collection)”, editori Lane Diamond şi D. T. Conklin, Evolved Publishing, septembrie, 2012

– „Human Instincts”, iunie, 2012

– „Unhinged Reality” în Every Day Fiction, septembrie, 2011

Premii

– noiembrie 2012 – premiul 2 la concursul Helion 2012

– martie 2012 – nominalizare la premiile ROMCOM 2012 in categoria Debut pentru „Plimbarea de dimineaţă a domnişoarei Vu” apărută in  „Steampunk: A doua revoluţie”,

– februarie 2009 – premiul Cititor SF pentru ,,Cea mai bună povestire românească” din 2008, ,,Îngheţul”, Nautilus nr. 6,2008

Și acum… să stăm de vorbă cu Ioana!

Andreea Sterea: O să te rog să te prezinți cititorilor și să îmi spui de cât timp scrii.

Ioana Vișan: Sunt din Iaşi, am 34 de ani și scriu încă din liceu, cu oarece întreruperi şi în timpul facultăţii, apoi în mod constant din 2000.

Andreea Sterea: Dar nu asta este ocupația ta de bază, nu?

Ioana Vișan: Nu, mă ocup de web design, administrez site-uri şi o perioadă am făcut şi traduceri.

Andreea Sterea: Așadar scrisul e o pasiune. Care este genul pe care preferi să îl abordezi? Am văzut că ai o predilecție pentru proza scurtă.

Ioana Vișan: SF-ul în general, și da, am publicat mai mult proză scurtă, dar mă simt mai bine în texte de lungime medie, cam de dimensiunea unei nuvele.

Andreea Sterea: Cu ce teme din SF&F îți place cel mai mult să te joci?

Ioana Vișan: Nu pornesc de la o temă anume când scriu — bine, cu excepţia textelor destinate unor antologii tematice. Pentru mine contează mai mult povestea. Dar să spunem că simt o anume afinitate pentru călătoriile în spaţiu.

Andreea Sterea: Dacă am călători pe Internet, unde ți-am găsi publicate nuvelele? În ce reviste / site-uri?

Ioana Vișan: Cele mai multe texte au apărut în Nautilus, dar şi în Gazeta SF, Suspans, SRSFF, EgoPHobia, Sfera Online şi Every Day Fiction, în aceasta din urmă publicând în engleză.

Andreea Sterea: Ți-am citit colecția de povestiri pe care ai publicat-o recent în limba engleză. Sunt destui de puțini autori români care au ales această limbă pentru a publica. Pe tine ce te-a motivat, cum ai început și unde?

Ioana Vișan: Scriu în engleză din 2000. Am început cu fan fiction, mai multe povestiri scrise pentru prieteni de pe Internet şi am continuat cu roleplaying ani de zile, mai puţin în ultimul timp, mai ales de când am luat publicarea mai în serios.

Andreea Sterea: Cum vezi tu publicarea luată în mod serios?

Ioana Vișan: Adică m-am gândit să încerc să devin autor publicat şi am văzut că se poate. La 28 de ani mi-am spus că îmi mai acord doi ani de joacă, după care ar fi cazul să mă apuc serios de treabă. În ziua în care am împlinit 30 de ani, am debutat în Nautilus cu textul „Îngheţul” care a primit premiul Cititor SF pentru cea mai bună proză românească din 2008. După ce mi-am văzut textele apărând în diverse antologii româneşti, mi-am zis de ce să nu încerc şi în engleză. Şi s-a putut.

Andreea Sterea: Aici vorbeşti despre trendul de self-publishing pe care l-ai urmat. Vorbim numai de colecția de povestiri sau ai și alte lucrări mai vechi?

Ioana Vișan: Nu numai. Am un text apărut online în Every Day Fiction, care să spunem că a deschis calea publicării în limba engleză, şi unul inclus în „Evolution: Vol. 2”, o colecţie de povestiri publicată de Evolved Publishing. În regie proprie am publicat anul trecut două titluri: o nuvelă apocaliptică, „Human Instincts”, şi o colecţie de povestiri fantastice, încadrabile în categoria paranormal, „Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks”.

Andreea Sterea: Volumul Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks conține texte fantasy. Iar colecția ta tratează una din temele preferate ale ficțiunii speculative: licantropii. Destul de lung drumul de la aventurile  în spațiu la o cafenea populată de vârcolaci, vampiri și alte personaje la fel de versatile. Cum ai ajuns la tema asta, ce te-a motivat să o dezvolți și cât timp ai petrecut studiind folclorul aferent?

Ioana Vișan: Tema a fost oarecum impusă de un concurs de pe AtelierKult în urmă cu vreo doi ani. N-aş spune că este una dintre temele mele favorite, dar când am terminat de scris aveam deja trei texte întregi şi două aflate pe la jumătate. Nu mai ştiu ce-am trimis la concurs, cred că altceva. Textele au rămas la mine în calculator şi, în timp, a apărut ideea transformării lor într-o colecţie. Aş minţi dacă aş spune că am făcut cine ştie ce studii. M-am bazat mai mult pe ceea ce ştiam din lecturi şi filme. N-am vrut să insist asupra subiectului, ca să nu mă influenţeze viziunea altora. Voiam să creez un univers propriu în care să-mi aduc personajele.

Andreea Sterea: Ce ți-a plăcut cel mai mult la tema licantropilor?

Ioana Vișan: Pe lângă licantropi mai apar şi alte tipuri de shapeshifters, iar asta mi-a permis să intru pe rând în pielea mai multor personaje cum nu se poate mai diferite: cineva pe cale de a se transforma, cineva deja transformat, dar încă obişnuindu-se cu noul stil de viaţă, altcineva bine familiarizat cu acesta şi aşa mai departe, ca să nu mai spun de oamenii care trebuie să facă faţă afluxului de creaturi fantastice stabilite în oraşul lor. M-a ajutat prezenţa unui personaj drag mie, despre care am mai scris şi în alt contex, şi căruia m-am bucurat să-i dau viaţă şi în acest univers.

Andreea Sterea: Apropo de teme și influențe, ce autori consideri că ți-au marcat și ție inspirația și stilul narativ?

Ioana Vișan: Cred că aici ar fi vorba de Isaac Asimov şi Frank Herbert, pentru că am crescut citindu-i. Şi Alexandre Dumas. Atunci s-a diferenţiat ce îmi place şi ce nu. Stilul a venit mult mai târziu şi consider că orice lectură are un anumit impact, chiar şi dacă este numai acela de a determina ce nu mi se potriveşte.

Andreea Sterea: Ce feedback ai primit de la cei care ți-au citit poveștile?

Ioana Vișan: Cu preponderenţă de bine. Mă bucură mai ales când cititori necunoscuţi mie au un cuvânt bun de spus.

Andreea Sterea: Te-ai gândit că vei ajunge într-un moment în care vei trăi din scris?

Ioana Vișan: Ar fi frumos, dar nu mă bazez pe asta. Şi chiar dacă n-ar ieşi niciun profit, eu oricum aş scrie aşa că…

Andreea Sterea: Hai să o luăm mai didactic un pic, pentru toți cei care ar vrea să încerce să devină autori publicați internațional. Cum funcționează sau cum a funcționat la tine self-publishing-ul?

Ioana Vișan: În primul rând trebuie să ai un text pe care să îl publici. Eu aveam o nuvelă apocaliptică (în română), care zăcea pe hard pentru că este mai greu să găseşti cui să plasezi o nuvelă, şi m-am gândit că este numai bună pentru o încercare ca să văd cum funcţionează self-publishing-ul. Am tradus-o, am trecut-o prin mâinile mai multor vorbitori nativi de limba engleză şi am publicat-o. Procesul a fost destul de simplu ca să mă încurajeze să recidivez cu o colecţie de povestiri şase luni mai târziu.

Andreea Sterea: Înțeleg că o faci din pasiune și nu pentru bani, dar tot trebuie să te întreb. Cum merg vânzările? Știi și tu că pe Amazon apare literatură nouă zilnic. Ce avantaje și dezavantaje ai identificat din postura de autor auto-publicat?

Ioana Vișan: N-am devenit milionară peste noapte. S-ar vinde mai bine dacă aş petrece mai mult timp promovând textele. Ca să se vândă, lumea trebuie să audă de tine. Pe de altă parte, dacă cineva citeşte şi îi place ce a citit, va vrea mai mult şi trebuie să existe şi alte titluri disponibile atunci, pe loc. Sunt sute, dacă nu mii, de nume şi titluri noi care apar zilnic pe Amazon, iar cititorul n-o să te aştepte pe tine să publici ceva nou, ci se va orienta în altă direcţie dacă nu ai ce să-i oferi. Momentan eu mă concentrez pe construirea unei serii de titluri care să satisfacă această cerere.

Andreea Sterea: Mă bucur mult să aud asta. Totuși hai să facem o balanță pro și contra. Pe cât de mulți autori aleg această cale, pe atât de mulți insistă pe publicarea tradițională, cu editură, contract, agent, librărie…

Ioana Vișan: N-aş spune că vreuna din abordări este fundamental greşită. Cu o editură în spate, ca scriitor eşti responsabil doar de producerea textului. Se ocupă alţii de editare, tipărire, publicare, vânzări, marketing, etc., şi mai există şi sprijinul moral că cineva a crezut în tine chiar dinaintea apariţiei cărţii pe rafturile librăriilor. Dacă o iei pe calea self-publishing-ului, faci tu toată munca, ai libertate totală de decizie, dar nici nu te trage nimeni de mânecă dacă greşeşti. În ceea ce mă priveşte, am ales self-publishing-ul pentru textele în engleză, în primul rând, pentru că îmi place să scriu în limba engleză, însă nefiind o vorbitoare nativă consider acest lucru ca fiind un handicap menit să descurajeze eventualii agenţi sau editori. În plus, nu vreau să am manuscrisul blocat luni de zile în coada de aşteptare a unui agent sau faimoase edituri americane sau engleze. Prefer să mă citească lumea acum, cât timp nu m-am îndepărtat prea mult de text şi mai înseamnă ceva pentru mine. Iar editurile mici, care au apărut ca ciupercile după ploaie şi publică exclusiv pe Internet, nu mă interesează. Nu ţin să am numele lor pe copertă ca să mă pot lăuda că am fost publicată de cutare editură.

Andreea Sterea: Ca să publici pe Smashwords a trebuit să plătești nişte taxe?

Ioana Vișan: Nu, şi nici pe Amazon. S-o luăm în felul următor: pentru mine scrisul este o slujbă, pe lângă care publicatul este un hobby, iar în acesta din urmă nu mă grăbesc să investesc bani. La un moment dat, probabil că va fi nevoie, dar deocamdată nu este cazul.

Andreea Sterea: Ce face diferența dintre a publica pe Internet, cu riscul de a te pierde printre mii de alți scriitori și cu sarcina implicită de a oferi mereu ceva nou publicului, și publicarea clasică în România?

Ioana Vișan: Şi în România trebuie să oferi mereu ceva nou. La noi se publică mai puţin, se cumpără mai puţin, iar, la rândul lor, scriitorii sunt plătiţi mai puţin. La noi nu prea se merită să faci self-publishing, zic eu. Şi, bineînţeles, când ai contract cu o editură se schimbă lucrurile, nu mai poţi să faci chiar ce vrei tu.

Andreea Sterea: Care e viziunea ta asupra publicării în România, acum că ai gustat un pic din libertatea pe care ți-o oferă oportunităţile de dincolo de granițe?

Ioana Vișan: Nu cred că există vreun loc în lume unde un contract cu o editură să garanteze succesul. Sunt foarte mulţi factori în joc: textul de la care se pleacă, editarea, prezentarea grafică, marketingul şi chiar climatul economic din perioada de lansare şi imediat după. Toate pot influenţa vânzările. Dacă nu ai o editură care să preia o parte din sarcini, trebuie să te ocupi tu de toate. Cât de bine îşi îndeplineşte o editură obligaţiile, asta depinde de la caz la caz… Şi dacă nu merge, mai e şi vina scriitorului care nu şi-a făcut temele ca să vadă cu cine are de-a face. Părerea mea.

Andreea Sterea: În lumina acestor idei, care e planul tău de viitor? O nouă colecție de nuvele în engleză pe Internt, un roman poate?

Ioana Vișan: În engleză, am în plan o serie de trei nuvele anul acesta, dacă se poate, („The Impaler’s Revenge”), urmate de o trilogie fantasy („The Stolen Wings Prophecy”) şi o serie SF („The Flying Chair Chronicles”). Toate vor fi self-published. În română, voi continua cu participarea la diverse antologii şi, posibil, o colecţie proprie de povestiri. Am o propunere de la o editură, dar, deocamdată, nu şi un contract.

Andreea Sterea: Veștile astea nu pot decât să ne bucure. Pare un program destul de încărcat. Ce ”trucuri” de scriitor folosești?

Ioana Vișan: Trucuri? 1.000 de cuvinte pe zi, cu excepţia weekendurilor.

Andreea Sterea: Ce le-ai transmite tinerilor autori care vor să scrie și să publice chiar și în engleză?

Ioana Vișan: Să nu se aştepte la lapte şi miere oricât de talentaţi ar fi. Dar dacă le place să scrie, atunci să nu renunţe şi, cel mai important, să scrie ce le place.

Andreea Sterea: Mulțumesc, Ioana și să te citim cu drag!

Ioana Vișan: Mulțumesc și eu!

 

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

5 comentarii »

  • Георге Саучук said:

    Frumos de tot interviul!

  • michael said:

    Bravo! Așa se fac lucrurile. Sper să citească cît mai mulți tineri scriitori români interviul ăsta. Succes, Ioana!

  • Ioana Visan said:

    Multumesc frumos.

  • of said:

    laic! 🙂

  • Andreea Sterea said:

    Multumesc si eu pentru aprecieri. A fost o reala placere si pentru mine sa discut cu Ioana. Saptamana viitoare am programat un alt scriitor roman, debutant, autor de roman fantasy in limba engleza, care a ales calea publicarii traditionale in Statele Unite si a reusit sa fie contractat de o editura. Cu alte cuvinte, se poate!

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.