De-a v-aţi ascunselea cu tablouri

Articol publicat in:Recenzii | Aparut in:Nr. 17 ( octombrie, 2011 )
Autor:

Iain Pears – Afacerea Rafael
Traducere de Alexandra Dănilă
Stilizare Nicoleta Ghement
Editura Nemira, Bucureşti, 2008

Ideea din Afacerea Rafael e inedită, pentru mine, cel puţin – un soi de roman poliţist în care adevărata victimă este… o pictură. Până pe la jumătatea cărţii, puteam să jur că nu va fi nimeni ucis; nici nu mai ţin minte când am citit ultima dată un policier fără cadavre, deşi sunt convinsă că aceste păsări rare există. Admirabil însă suflul autorului care te prinde în mrejele intrigii fără să apeleze la clenciul clasic, omorul, ci în schimb porneşte de la o descoperire nu tocmai uluitoare într-o Italie care, hai să fim sinceri, şi aşa abundă de artefacte: undeva, într-o bisericuţă din Roma s-ar părea că există o pânză a magnificului Rafael, ascunsă sub un peisaj semnat de un oarecare Carlo Mantini, un pictor magnific de mediocru de secol XVIII.

Admirabil suflul autorului care te prinde în mrejele intrigii fără să apeleze la clenciul clasic, omorul, ci în schimb porneşte de la o descoperire nu tocmai uluitoare într-o Italie care, hai să fim sinceri, şi aşa abundă de artefacte.

Britanicul Jonathan Argyll, specialist în istoria artei, este cel care alertează fără să vrea poliţia asupra existenţei acestui misterios tablou când pătrunde prin efracţie în mica biserică romană cu gândul să verifice pe viu supoziţiile legate de Rafael. El şi presupusul Rafael ajung astfel sub lupa celor de la departamentul Furturi de opere de artă, reprezentaţi prin însuşi şeful acestei secţii, generalul Taddeo Bottando, şi asistenta sa, Flavia di Stefano. Dar ce să vezi, când Bottando se pune în mişcare, ia tabloul de unde nu-i! Negustorul de artă Sir Edward Byrnes s-a dovedit a fi mai iute şi aşa lumea ajunge să cunoască capodopera lui Rafael la Londra, unde este scoasă la licitaţie. Din fericire, guvernul italian o recuperează pentru nici mai mult, nici mai puţin de şaizeci şi trei de milioane de lire sterline şi Rafael îşi ia locul bine meritat în Muzeul Naţional din Roma.

Vâlva din jurul tabloului nici nu se domoleşte bine, când un caz aparent fără legătură, cel al unui hoţ de icoane francez care opera la nivel internaţional, repune în discuţie pictura lui Rafael şi posibilitatea ca aceasta să fie de fapt un fals. Dar cum cineva arde pânza din muzeu şi o face aproape scrum, autenticitatea nu mai poate fi validată şi lui Bottando şi Flaviei nu le rămâne decât să pornească în căutarea adevăratului Rafael, bazându-se de voie, de nevoie pe ajutorul lui Argyll.

Cei trei eroi ai romanului sunt oarecum unidimensionali: Argyll este britanicul niţel aiurit, niţel excentric, care se vâră cu nonşalanţă în nişte situaţii care mai de care mai incerte, consultantul extern care face ce face şi ajută în anchetele poliţiei (formulă folosită cu mult succes şi în seriale mai noi, vezi The Mentalist şi Castle). Bottando este generalul italian aproape de pensionare, iubitor de artă şi tabieturi boeme şi care încă mai păstrează iluzia că tabieturile cu pricina nu l-au „împănat” pe ici, pe colo; admirator al femeilor frumoase cum numai în Italia găseşti, printre care şi subalterna sa, Flavia, o blondă atrăgătoare, zveltă, cu zâmbet fermecător numai bun de zăpăcit suspecţii.

Care suspecţi sunt şi ei oameni rafinaţi: precum negustorul de artă Byrnes, cu pipă şi obiceiuri scumpe, sau membrii conducerii muzeului italian, avizi după putere şi versaţi în artele plastice, precum şi în artele diplomaţiei şi „sforăriilor” de culise.

Povestea este uşoară, chiar prea uşoară, punctată pe alocuri de amănunte legate de autentificarea şi falsificarea unei opere de artă ce trădează pregătirea de istoric de artă a lui Iain Pears şi fac deliciul cititorului. Acţiunea pendulează între Roma, Londra, Zurich şi Siena, în principal în mediul artelor – un potenţial fantastic de construcţie a atmosferei, însă Pears abia dacă schiţează geografia romanului. Mi-ar fi plăcut ceva mai multe detalii culturale specifice; pun pe seama debutului această lipsă şi tind să cred că în continuarea misterelor italiene Iain Pears apelează mai des la descrieri bogate. Pe de altă parte, într-adevăr, simplele creionări ale autorului lasă loc de zburdat imaginaţiei cititorului. Ca film, Afacerea Rafael ar arăta spectacular de-a dreptul.

Acestea fiind zise, romanul te captivează până la finalul apoteotic şi plin de umor. Umor negru, englezesc, de am râs cu gura până la urechi, umor ce-ţi lasă o impresie plăcută despre întreaga lectură în ansamblul ei şi care te trimite în căutarea următorului volum din serie.

Recunosc că adesea, în ce priveşte alegerea unei lecturi, mă las pradă instinctelor de coţofană şi întind mâna după cartea cu copertă atractivă. Citesc fie prezentarea, ori primele pagini ca să-mi confirm alegerea şi uite aşa mă avânt să cunosc un autor nou.

Nu mai citisem nimic de Iain Pears, nu ştiam nimic despre autor sau seria sa de mistere italiene şi mă bucur că încă o dată instinctele mele de coţofană nu m-au trădat. Coperta cărţii este absolut superbă, sclipitoare de-a dreptul, un detaliu din „Punerea în mormânt” a lui Rafael, cu accente de auriu pe ici, pe colo, suficient cât să scoată volumul în evidenţă în raftul unei librării sau biblioteci.

Cartea nu este ceea ce s-ar numi literatură serioasă, ci o lectură lejeră şi spumoasă ca un cappuccino savurat pe o bancă în parc, sub ultimele raze de soare de octombrie. Se vede că este prima carte a lui Pears, îmi pare oarecum stângaci, ori poate prea dornic să scrie „cum trebuie”… dar o nimereşte. Cert este că de acum încolo, ştiu cu ce se mănâncă Iain Pears; intră pe lista mea de autori la care revin cu drag de fiecare dată când simt nevoia să mă pierd pentru câteva ceasuri într-o lectură plăcută.

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

Un comentariu »

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.