Din România, în Brighton

Articol publicat in:Recenzii | Aparut in:Nr. 27 ( august, 2012 )
Autor:

Peter JamesAi să mori mâine
Traducere de Ruxandra Toma
Editura Nemira, Bucureşti, 2012

„Îşi iubea munca şi îşi iubea colegii. Recunoştea cu bucurie că, dacă ar fi putut să oprească timpul în loc, ar fi vrut să facă meseria asta pe vecie”, scrie Peter James despre romanticul său erou Roy Grace, în cel mai recent roman al seriei, Ai să mori mâine. Şi într-adevăr, prin tot ceea ce face, prin întreaga sa atitudine în faţa morţii, a fărădelegilor cele mai cumplite, a răului funciar Roy Grace nu cedează. Dimpotrivă, toate acestea îl îndârjesc şi mai tare în încercarea sa de a „îndrepta cumva lumea cu umărul”. În acest al cincilea episod al aventurii sale, Roy Grace se apropie de problematica vârstă de patruzeci de ani cu graţia şi naivitatea unui adolescent. După ani întregi petrecuţi pe urmele dispărutei sale soţii, ajunge acum să fie „implicat într-o relaţie stabilă cu o femeie pe care o iubesc din tot sufletul”, colega sa Cleo, de-o frumuseţe răpitoare, care, colac peste pupăză, îl anunţă că-l va face tată. Mai mult decât atât, „de curând fusese promovat în funcţia de şef al secţiei de investigaţii criminale”, lucru care îi oferă satisfacţii pe plan profesional, întregindu-i starea de bine. Sentimental atât în viaţa personală, cât şi în timpul serviciului („Considera că orice crimă petrecută aici era un eşec al poliţiei şi, în consecinţă, un eşec al lui personal. Nu avea încotro, aşa era el.”), Roy Grace reprezintă o figură cu totul aparte în panoplia universală a inspectorilor/detectivilor ficţionali. Şi tocmai aceste slăbiciuni omeneşti, acest romantism nobil şi credinţa sa nemuritoare în binele omenesc îl fac un personaj credibil, plăcut, apropiat de sufletul şi mintea cititorului.

Ai să mori mâine este un roman puternic. O poveste care nu poate lăsa indiferent niciun cititor. Măiestria lui Peter James e evidentă din primele capitole şi ştacheta nu coboară nicio clipă, până într-acolo încât nici nu-ţi dai seama când ai terminat de dat toate cele peste şapte sute de pagini ale cărţii.

Privit de sus, Ai să mori mâine e un roman cu o desfăşurare a acţiunii destul de schematică. Trei fire narative depănate în paralel: cuplul Nat şi Susan, el suferind un grav accident de motocicletă şi ajungând în stare vegetativă pe patul de spital, candidatul perfect pentru postul de donator de organe (motocicliştii, aceşti „donatori pe roţi”…); cuplul Lynn şi Caitlin, mama şi fiica bolnavă grav de ficat, victimele sistemului medical britanic, forţate să apeleze la soluţia ilegală, anume cumpărarea de pe piaţa neagră a unui ficat sănătos; cuplul Romeo şi Simona, vagabonzii din Bucureşti care trăiesc iarna pe conducta de termoficare caldă de sub asfalt, materia primă pentru o firmă nemţească specializată în traficul de organe. Aceste trei fire narative se împletesc de pe la jumătatea cărţii în cel mai evident mod cu putinţă. Cu toate acestea, ceea ce dă o notă aparte poveştii este al patrulea fir, cel care străbate toată seria Roy Grace – încercările detectivului de a dezlega misterul celor trei corpuri de tineri goliţi de organele vitale găsite pe fundul apei în larg de Brighton, apoi strădania sa de a demonta reţeaua traficanţilor de organe care se alimentează din Bucureşti şi al cărui pilon britanic este un anume Vlad Cosmescu (odios personaj!). Avem aici pagini cu adevărat cutremurătoare despre suferinţele prin care trec pacienţii propuşi spre transplant şi care, de la o săptămână la alta, îşi văd soarta amânată pe considerente de statistică birocratică. Mare parte din forţa romanului vine chiar din modul în care Peter James a ştiut să prezinte aceste cazuri realmente tragice. Cum la fel de tragice, şi de realist prezentate, sunt şi cazurile copiilor străzii vânaţi de oameni fără scrupule cu scopul de a-i goli de organe pe care să le vândă apoi suferinzilor din prima categorie. Cine hotărăşte cine trăieşte şi cine moare? De partea cu se află dreptatea? Poate o moarte (fie ea şi provocată, cu anestezie şi mânuind bisturiul) să justifice salvarea mai multor vieţi?

Ai să mori mâine este un roman puternic. O poveste care nu poate lăsa indiferent niciun cititor. Măiestria lui Peter James e evidentă din primele capitole şi ştacheta nu coboară nicio clipă, până într-acolo încât nici nu-ţi dai seama când ai terminat de dat toate cele peste şapte sute de pagini ale cărţii.

Dacă mai e nevoie de-un captatio benevolentiae, vă pot spune că, pentru acest roman, Peter James s-a documentat la faţa locului în România, că un doctor hepatolog din roman a primit numele de Nicolau, că, deşi suntem prezenţi, ca neam, mai mult cu problema copiilor străzii, a „aurolacilor”, autorul nu forţează nicio clipă nota, dovedind că ştie să aprecieze la justa ei valoare o realitate care este produsul unor condiţii excepţionale din trecut…

Un Peter James de neratat.

*

Citiţi în numărul 10 (martie 2011) un interviu acordat în exclusivitate pentru revista Suspans de Peter James lui George Arion.

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.