K.K. Beck – Fake

Articol publicat in:Recenzii | 22 noiembrie 2012
Autor:

K.K. Beck-Fake (2002) 282p., Trade Paperback, Hippo/Scholastic, London, 2003.
Nu știu când a apărut moda asta a transformării prenumelor în inițiale printre autori, dar eu unul nu le agreez deloc și exemplele sunt multe: C.J. Box, C.J. Sansom, S.J. Watson sau, cum e cazul cu cel de față, K.K. Beck. Ce mă derajează cel mai mult, de fapt e de-a dreptul frustrant, e că nu-ți poți da seama dacă ai de-a face cu un autor sau cu o autoare. În cazul de față avem de-a face cu o autoare de romane polițiste, cunoscută pentru două serii mystery: Iris Cooper (trei volume) și Jane Da Silva (patru volume). Kathrine Kristine Beck Marris mai este cunoscută și pentru că a fost căsătorită cu Michael Dibdin, un reputat autor de romane polițiste, decedat în 2007.
Când am achiziționat cartea, în această primăvară în Anglia, am fost atras de coperta foarte interesantă și de descrierea de pe copertă: un thriller care te ține cu sufletul la gură. Am citit descrierea de pe coperta a IV-a, am văzut Mustangul de pe copertă și mi-am zis că gata, cei doi protagoniști adolescenți o iau razna și fac numai grozăvii de-a lungul întregii cărții. Cartea este destul de interesantă: Daniel Murdock este un tânăr de aproape 15 ani, rebel, nonconformist și neascultător, aflându-se exact la vârsta când crede că toată lumea este împotriva lui. Locuiește cu mama lui naturală, Wanda, și cu tatăl vitreg, Carl într-o suburbie a unui orășel neînsemnat din Sudul Californiei. Cu ei mai locuiește și fiica Wandei și a lui Carl, deci sora vitregă a lui Daniel, Amy.
Atunci când Daniel sare calul prea tare, Carl hotărăște că trebuie aplicată o măsură radicală: acesta trebuie trimis într-o tabără de reeducare pentru copii cu probleme de comportament din Utah, în plin deșert. Zis și făcut, așa că Daniel își dă seama că părinții lui nu mai sunt doar răi, au devenit de-a dreptul malefici. Pe drum, încadrat de doi paznici de la tabăra de reeducare, Daniel îl cunoaște pe cel care îi va deveni aliat, Keith Lloyd, un adolescent de aproape 18 ani, bun cunoscător al taberei, doar nu era la prima vizită-cei care nu erau ‘vindecați’ prima oară, trebuiau reinternați și reeducați. La un meoment dat Keith decide că nu mai vrea să se reîntoarcă în iadul acelei tabere și decide să evadeze: îi lovește cu putere cu o bară de metal pe cei doi însoțitori și îl răpește practic pe Danny, sub pretextul că de fapt evadează și că îi face chiar o favoare imensă (de fapt singurul motiv pentru care îl ia cu el pe Danny este că acest avea permis de conducere iar el nu, deci nu avea cine să conducă mașina furată).
Daniel îi povestește despre tatăl lui adevărat, Richard Blakely, care locuiește în Seattle și pe care nu l-a cunoscut niciodată, dar despre care a auzit, de la Wanda, mama lui, că este foarte bogat, dar că nu a vrut să-și cunoască niciodată fiul. Auzind acestea, Keith decide că merită să facă o vizită familiei Blakely în Seattle, mai ales că, dacă voiau să fugă de autorități, întrucât nu știau sigur dacă unul din paznicii loviți de Keith mai trăia sau nu, aveau nevoie mare de bani. Acestea fiind zise, cei doi pornesc la drum către Seattle, unde Keith se infiltrează cu viclenie în familia Blakely: îi vine ideea genială că el ar trebui să se dea drept Daniel, fiul lui Richard Blakely, pentru a testa terenul și pentru a vedea cum va reacționa Richard când își va vedea fiul. Familia Blakely este acum compusă din Richard, Louise, soția sa, și Flora, fiica lor; este o familie înstărită și fericită, care are o afacere înfloritoare cu mobilă-totul se schimbă însă radical atunci când apare în scenă Keith, alias Daniel, fiul pierdut și regăsit, dornic să-și regăsească tatăl demult pierdut. El îi telefonează totodată lui Daniel pentru a-i da de veste că tatăl lui nici nu vrea să audă de el, că îl reneagă complet (o minciună sfruntată) și că poate pleca înapoi de unde a venit, dar că el, Keith, mai rămâne o vreme prin preajma familiei Blakely pentru a o ține sub observație.
Norocul lui Daniel într-un orășel complet străin se numește Olive, o bătrână de optzeci de ani, proprietara unui imens conac și instructoare la un club de bowling. Bătrânei i se face milă de bietul băiețel și îl ia sub aripa ei protectoare. Îl duce la spital, întrucât avea câteva contuzii, dar când e întrebat cum se numește și unde locuiește, Danny se declară amnezic (doar nu putea declara că evadase dintr-o tabără de reabilitare pentru copii cu probleme de comportament, că pe drum răniseră doi paznici, că furaseră o mașină și că acum erau urmăriți și de poliție). Așadar, când aude că e amnezic, bătrâna este întrebată de cei de la spital dacă îl poate lua cu ea până se clarifică situația, ceea ce ea și face. Danny pleacă împreună cu Olive la casa acesteia, unde începe să ducă o viață fericită.
De partea cealaltă, Keith, acum devenit Daniel, începe încet, dar sigur, să intre pe sub pielea tatălui său, Richard, care normal că vede în el fiul pe care nici nu știuse vreodată că îl avea, mai ales că Louise, soția lui, îl îndeamnă să aibă grijă de el și să-l ia chiar și la muncă, doar e unul din moștenitorii averii familiei, nu? Keith este, de fapt, un adolescent malefic, plin de răutate și viclenie, inteligent și perseverent, al cărui unic scop în această lume este supraviețuirea cu orice cost-nu contează că rănește oameni, doar a fost rănit de multe ori la rândul său (mama, o bețivă care abia aștepta să scape de o pacoste, trimițându-l în tabăra de reeducare din Utah), că păcălește, el face totul pentru a-și atinge scopul: mnipulează, minte, fură, înșală, se bate, răpește, totul pentru supraviețuire. Singura care nu vede în el chiar un îngeraș este Flora, sora lui vitregă, care își vede existența bucolică de până atunci amenințată dintr-odată de acest frate de care nu știa nimic.
N-are nimic de-a face cu un thriller, însă este un excelent roman al analizei psihologice și comportamentale. Este un roman care vrea să scoată în evidență probelemele de comportament ale tinerilor adolescenți americani și de pretutindeni aflați la vârsta pubertății: au nevoie de spațiu, de bani, de haine, de prieteni la fel ca ei, de distracție. Autoarea comite clișeu după clișeu, dar dă o psibilă explicație pentru problemele de comportament ale tinerilor din ziua de azi într-un mod foarte ingenios: nu direct, ci din acțiunile și cuvintele protagoniștilor. Atunci când un copil provine dintr-o familie cu membri disfuncționali (mamă bețivă, isterică sau drogată, tată bătăuș sau care se remarcă prin absența totală), oare nu este ceva firesc ca și el să devină disfuncțional la rândul său și să devină un copil cu grave probleme de comportament?

Etichete: ,
Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.