Rechinul cuvintelor

Articol publicat in:Recenzii | Aparut in:Nr. 23 ( aprilie, 2012 )
Autor:

Steven Hall – Amintirile Rechinului
Traducere de Mircea Pricăjan
Editura Polirom, Iaşi, 2008

Un amestec foarte interesant de thriller, cyberpunk în lumea cuvintelor şi dramă, volumul, apărut într-o elegantă ediţie cartonată la Editura Polirom în 2008, se pare că n-a rupt gura târgului la noi, deşi mie mi-a plăcut destul de mult. L-am achiziţionat de la Gaudeamus-ul trecut împreună cu Next al lui Michael Crichton, şi n-am fost dezamăgit deloc. Ba dimpotrivă.

Romanul este povestit la persoana întâi din perspectiva lui Eric Sanderson, un tânăr care se trezeşte într-o bună zi ca şi cum s-ar fi născut a doua oară: fără niciun dram de memorie, nu-şi aminteşte absolut nimic, cum îl cheamă, cine este, unde locuieşte, câţi ani are, ce caută în locuinţa în care s-a trezit; găseşte o serie de note de la fostul Eric Sanderson, cel care fusese el înainte, Eric cel cu memorie, care mai păţise acelaşi lucru înainte şi care ştia ce i se va întâmpla, aşa că se pregătise din timp pentru data viitoare când îşi va pierde memoria, şi care voia să fie pregătit pentru a-şi continua cercetările asupra trecutului său nebulos.

 Este o lectură extrem de interesantă, cu o idee senzaţională, cu un ritm plăcut şi foarte alert.

Continuă să-şi viziteze psihologul care îl tratase şi înainte de a-şi pierde memoria şi află din nou din ce cauză suferă de o formă atât de gravă şi de rară de amnezie: pe când se aflau într-o vacanţă pe o insulă din apropierea Greciei, nu cu mulţi ani în urmă, iubita sa, la care ţinea foarte mult, îşi pierduse viaţa într-un accident în timp ce făcea scufundări. Trauma fusese atât de puternică şi durerea atât de mare, el considerându-se vinovat pentru că nu avusese mai multă grijă de iubita sa şi o lăsase să moară, încât la ceva timp îşi pierduse memoria complet şi începuse să frecventeze un psiholog.

Pentru Eric începe o cursă de recuperare a memoriei, precum a protagonistului din Memento, de-a lungul şi de-a latul Angliei, în timpul căreia află un lucru cumplit: pe această lume există o mulţime de peşti exotici care se hrănesc cu gândurile oamenilor, dintre care cel mai periculos, un adevărat monstru neîndurător, este Rechinul Conceptual, care îşi urmăreşte victima până în pânzele albe, şi care nu se dă bătut până când victima urmărită nu este prinsă şi stoarsă de orice amintire, lăsând-o complet distrusă. Vechiul Sanderson, prin intermediul notiţelor criptice lăsate în urmă, îl învaţă o serie de trucuri pentru a putea scăpa de Rechinul Ucigaş: cum că fie înconjurat permanent, atunci când stă într-o cameră, de patru reportofoane pornite, care să-l dezorienteze pe Rechin, cum să fie înconjurat cât mai mult de cuvinte scrise – pe reviste, pe cărţi, pe ziare etc.

În căutările lui, el este ajutat de o tânără, Scout, al cărei comportament se aseamănă extrem de mult cu al fostei iubite al lui Eric, care fuge de o entitate misterioasă ce se afla pe urmele ei: o megaconştiinţă însumată din multe alte conştiinţe, amintiri, memorii, date etc. Ei sunt ajutaţi de singurul om care poate şti cum pot fi combătute aceste două monstruozităţi: un savant puţin cam scrântit, bătrân, care şi-a stabilit cartierul general într-o imensă cazemată alcătuită numai din cărţi – ziduri din cărţi, tavane din cărţi, podele din cărţi, tunele din cărţi, până şi mobila este alcătuită din cărţi. Planul fetei este de a face megaconştiinţa, care o urmărea pe ea, şi Rechinul Conceptual, care îl urmărea pe Eric, să se întâlnească şi să se anihileze reciproc, precum ciocnirea dintre materie şi antimaterie.

Este o lectură extrem de interesantă, cu o idee senzaţională, cu un ritm plăcut şi foarte alert, cu o intrigă complexă, dublată de drama cumplită a personajului, sfâşiat de durerea cauzată de pierderea fiinţei iubite. Amestec între Memento şi Jaws, cu o infuzie de Matrix, romanul clocoteşte de idei îmbrăcate şi dezvoltate foarte frumos; Steven Hall, la cei doar 32 de ani câţi avea la momentul apariţiei acestui roman nominalizat şi la Premiul Arthur C. Clarke în 2008, a reuşit un roman de senzaţie şi ne-a dat spre lectură o proză postmodernă în toată puterea cuvântului, care se citeşte cu sufletul la gură: volumul este presărat cu imagini ale Rechinului Conceptual alcătuite din cuvinte aparent fără legătură între ele. Vreo 50 de pagini sunt albe complet, doar o parte dintre ele având tipărite câteva cuvinte, care, treptat-treptat, alcătuiesc un rechin fioros. Dacă-l citeşti fără a te solicita prea mult, vei avea parte de o adevărată experienţă. Lectură plăcută!

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.