Surâsul veşniciei

Articol publicat in:Recenzii | Aparut in:Nr. 18 ( noiembrie, 2011 )
Autor:

Enrique Moriel – Oraşul din afara timpului
Traducere din limba spaniolă de Mioara Adelina Angheluţă
Editura Nemira, Bucureşti, 2011

Nici nu ştiu bine cum să încep. Mă aşteptam să fie o carte interesantă, recunosc, dat fiind autorul spaniol. Recunosc şi că am fost atrasă de copertă la o primă privire, în retrospecţie o imagine extrem de inspirată şi reprezentativă pentru temele volumului – a ales-o bine cine a ales-o. Lectura mi-a dezvăluit însă o carte tulburătoare, poate şi pentru că abordează teme fundamentale. Mai fundamental decât Binele şi Răul, şi care ar fi rostul nostru, ce ar mai putea fi?

Nu ştiam mai nimic despre Enrique Moriel, decât că este pseudonimul scriitorului Francisco Gonzalez Ledesma. De meserie avocat, Ledesma s-a conturat ca jurnalist şi a reuşit să îşi clădească în paralel o carieră de scriitor pe cât de bogată şi încununată de succes, pe atât de războinică, lucrări ale sale fiind chiar cenzurate şi interzise sub anumite regimuri. Născut în Barcelona, conectat la citadelă prin activităţile sale, nu mă miră că a scris această carte – cine oare să scrie un roman despre Barcelona decât un barcelonez sadea?

Nu încape îndoială, Barcelona este personajul principal şi omniprezent. Nu este doar oraşul din afara timpului, ci timpul însuşi, cetatea fiind prezentată ca un zapis fremătător al vremurilor ce au trecut, strat peste strat de praf de oseminte tasate peste oseminte. Atât de lugubru creionat, atât de sincer şi crud, încât teamă mi-e că mă voi feri de Barcelona tot restul vieţii.

Nu încape îndoială, Barcelona este personajul principal şi omniprezent. Nu este doar oraşul din afara timpului, ci timpul însuşi, cetatea fiind prezentată ca un zapis fremătător al vremurilor ce au trecut, strat peste strat de praf de oseminte tasate peste oseminte. Atât de lugubru creionat, atât de sincer şi crud, încât teamă mi-e că mă voi feri de Barcelona tot restul vieţii – deşi, evident, oraşul nu este decât un simbol al tuturor oraşelor lumii, doar aşa se clădeşte timpul-ţărână peste tot în lume. Cu toţii păşim pe acest pământ peste propriul nostru trecut, peste noi înşine. What is the city but the people?, ca-n Coriolanus. Dar vezi, noi suntem încă aici, deci în viziunea lui Ledesma „Creaţia încă nu s-a terminat”.

„Specialist în locuitorii Barcelonei care acasă vorbesc numai despre bani”, cum îl descrie autorul, Marcos Solana este un avocat tânăr, confident al unora dintre cele mai vechi familii bogătaşe din oraş. Solana se trezeşte implicat în cercetarea unei crime ce frizează supranaturalul: unul din clienţii săi multimilionari este găsit mort, exsangvinat, ca şi cum un vampir i-ar fi supt şi ultima picătură de sânge.

La capul mortului, Solana îl cunoaşte pe părintele Olavide, un apropiat al Papei, zice-se, sobru şi sacerdotal, duhovnicul celui ucis şi al văduvei sale. O prezenţă mai degrabă discretă, dar întunecată şi oarecum ameninţătoare, acest exponent al Bisericii.

Aventura începe odată cu un mic detaliu din spitalul unde se face autopsia cadavrului: o fotografie veche de mai bine de nouăzeci de ani care îi înfăţişează pe fondatorii serviciului de urgenţă şi în care Solana crede că îl recunoaşte pe unul dintre asistenţii medicului legist. De la această descoperire, Solana devine pârghia prin care asistenta sa, Marta Vives, este şi ea atrasă în mrejele acestui mister. Frumoasă, inteligentă şi obsedată de istorie, fata se cufundă într-un adevărat labirint de intrigi şi conflicte care se dovedeşte a fi în fapt drumul spre aflarea adevărului despre propria ei obârşie.

Romanul este construit pe două planuri – unul fix, prezentul lui Marcos Solano, al Martei Vives şi al părintelui Olavide, întocmai ca un stop-cadru al uneia din multele, nesfârşitele clipe ale celuilalt plan, cel istoric, pornind în mod aleator, ori poate nu, în Evul mediu, odată cu naşterea naratorului şi curgând cronologic până la fotografia momentului de acum. Împărţit în multe capitole scurte, romanul este neobişnuit de alert pentru un thriller, în fond, istoric: planurile alternează de la un capitol la altul, lumile paralele sunt diferenţiate inclusiv prin alegerea fonturilor.

Pe parcursul lecturii m-am surprins îndoind colţuri de pagină unde am găsit ceva ce m-a impresionat – iar eu nu îndoi niciodată paginile cărţilor, dar nu am avut la îndemână atâtea semne câte pasaje interesante am găsit.

Şi totuşi, nu te pierzi în hăţişurile naraţiunii şi personajelor. Naraţiunea este acaparantă, chiar dacă adesea scenele sunt prea crude, prea explicite – prea aproape de realitate aşa cum a fost şi este ea. Lumea văzută de Ledesma mă duce cu gândul la Patrick Suskind şi Gabriel Garcia Marquez. Pe parcursul lecturii m-am surprins îndoind colţuri de pagină unde am găsit ceva ce m-a impresionat – iar eu nu îndoi niciodată paginile cărţilor, dar nu am avut la îndemână atâtea semne câte pasaje interesante am găsit.

Pe de altă parte, temele romanului impun, zic eu, o astfel de duritate – cum altfel să tratezi sensul vieţii într-o lume în care binele şi răul sunt de-o seamă, oamenii sunt doar nişte condamnaţi, mulţi dintre ei mai odioşi decât poate imaginaţia cuprinde, iar animalele sunt mai simţitoare, modestele ştiutoare ale absolutului.

Revelatoare pentru mine a fost însă măiestria lui Ledesma, un adevărat artist în împletirea celor două fire de poveste, mai rar atâta migală şi aplecare de ceasornicar în potrivirea detaliilor. Luate separat, cele două istorisiri constituie şi una, şi cealaltă romane de sine-stătătoare, fiecare cu meritele sale; însă puterea Oraşului din afara timpului stă tocmai în modul cum autorul îmbină aceste două romane – ca o monedă cu ale sale două feţe, Oraşul capătă dimensiune, valoare şi… sclipeşte.

Vă las cu un citat care mie, uneia, mi-a plăcut mult, un leitmotiv al romanului: „Există ceva şi mai înspăimântător decât zâmbetul morţii, şi anume zâmbetul vieţii veşnice… de aceea Dumnezeu, în toate imaginile în care e reprezentat, nu surâde niciodată. Nimeni nu a observat asta?”

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

Un comentariu »

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.