Thriller de nota 10+

Articol publicat in:Recenzii | Aparut in:Nr. 13 ( iunie, 2011 )
Autor:

George Lazăr – Îngerul Păzitor
Editura Millennium Press, Satu Mare, 2009

Regulile care guvernează scrierea unui thriller sunt de-a dreptul draconice. Oricât ar fi de hulit acest gen literar de către cei care umblă mereu cu sprânceana ridicată, pentru a-l practica ai nevoie, pe lângă talent de scriitor, de o disciplină aparte. Îndrăznesc să spun că este vorba de o disciplină chiar mai strictă decât necesită scrierea unui policier. Într-un thriller, nimic nu trebuie să fie în plus, accentele trebuie să cadă acolo unde acţiunea cere şi atunci când acţiunea cere, personajele trebuie conturate în doze exacte, iar back-story-ul trebuie inserat cu abilitate şi parcimonie, astfel încât să nu distragă atenţia cititorului de la firul principal al poveştii, ba dimpotrivă, să vină ca o completare firească a suspansului. Ai nevoie de-o bună doză de curaj dacă vrei să te afirmi în această nişă. Riscurile sunt enorme, deloc pe ultimul loc aflându-se ridicolul la care te expui, dacă nu eşti atent, inconştient.

Puţini sunt cei care, în România, au avut şi au această temeritate. Îi poţi număra pe degetele de la mâini. După ce-am citit însă Îngerul Păzitor de George Lazăr, nimic nu mă opreşte să-l plasez pe autor pe podium.

[…] dacă George Lazăr ar fi trăit şi ar fi scris într-o ţară occidentală, în momentul de faţă s-ar fi lăfăit într-o vilă la malul mării, ar fi avut contracte semnate cu editura pe cel puţin 6 titluri viitoare, încă nescrise, ba chiar şi negândite, ar fi făcut turnee transatlantice de promovare a cărţilor sale şi nu s-ar mai fi sinchisit, poate, să-şi facă singur munca de documentare.

Romanul a fost o surpriză de proporţii pentru mine, cititor nefamiliarizat îndeajuns cu opera lui George Lazăr. America One, carte apărută în urmă cu câţiva ani la editura Tritonic, în perioada ei de glorie, a trecut neobservat pe lângă mine, şi nu din vina romanului. M-am întâlnit totuşi cu scrieri ale autorului botoşănean în două antologii. În Alte ţărmuri, primul efort editorial al SRSFF, remarcam verva cu care George Lazăr scrisese povestirea Switch şi faptul că “te prinde”. Mai recent, citind Steampunk: A doua revoluţie, o antologie exemplară realizată de Adrian Crăciun pentru Millennium Books, am bifat, iarăşi, printre preferatele mele contribuţia lui Lazăr, De la ţigani. Această nuvelă m-a împins, de fapt, şi spre romanul despre care vorbesc acum, Îngerul Păzitor.

Şi Îngerul Păzitor m-a mulţumit pe deplin. În limitele impuse de thriller, romanul este un real succes.

Avem în el o temă mare (nemurirea), intrigă palpitantă (magnatul căruia i se oferă cel mai performant serviciu de pază), explicaţii credibile (existenţa unui Aparat care estimează cu cel mult trei zile înainte posibilitatea întâlnirii persoanei supravegheate cu moartea) şi, nu în ultimul rând, o execuţie literară aproape ireproşabilă. În cele 25 de capitole ale romanului, cititorul trăieşte cu sufletul la gură (un poncif, ştiu, dar unul care se potriveşte mănuşă în cazul de faţă) întâmplările incredibile prin care trece Ian Bolden, magnatul care şi-a făcut averea din plasarea pe orbita geosincronă a Pământului a reziduurilor nucleare, în vreme ce moartea angrenează resurse tot mai mari pentru a-l lua în stăpânire. Momentele de răscruce prin care trece el, alegerile pe care se vede forţat să le facă (la un moment dat, are de ales între a muri şi a semna condamnarea la moarte a fiului său nelegitim, singurul compatibil pentru prelevarea organelor de care Bolden are nevoie), îndoielile de ordin moral şi, într-un final, soluţia – aşa egoistă cum e ea şi, tocmai prin asta, atât de credibilă – la care ajunge, toate desenează cu mână sigură traiectoria unui thriller de-o incontestabilă valoare.

Inevitabila concluzie a cititorului român: dacă George Lazăr ar fi trăit şi ar fi scris într-o ţară occidentală, în momentul de faţă s-ar fi lăfăit într-o vilă la malul mării, ar fi avut contracte semnate cu editura pe cel puţin 6 titluri viitoare, încă nescrise, ba chiar şi negândite, ar fi făcut turnee transatlantice de promovare a cărţilor sale şi nu s-ar mai fi sinchisit, poate, să-şi facă singur munca de documentare. Aşa însă traseul e mai anevoios. Deşi nu cu totul imposibil. – Îngerul Păzitor a apărut de curând şi în traducere englezească şi e-o chestiune de timp, pariez, până când va ajunge pe masa unui producător de film cu fler.

Subiect inedit are, personaje atractive are, intrigă palpitantă are din plin, iar finalul… finalul e de-a dreptul apocaliptic. E-o chestiune de timp, cum spuneam.

Eu, unul, mă simt mândru că un român a putut să-i bată pe occidentali la propriul lor joc.

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

2 comentarii »

  • Salată de linkuri: De bine « Ugly Bad Bear's said:

    […] tot în Suspans am descoperit cu delicii că lui Mircea Pricăjan i-a plăcut mult de tot Îngerul păzitor al lui George Lazăr, recent tradus şi în […]

  • vam said:

    Am citit si eu cartea si intr-adevar mi s-a parut foarte bine conceputa. Daca in ceea ce priveste exprimarea literara mai este putin loc de mai bine, intriga romanului si finalul deschis sint intr-adevar formidabile

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.