THRILLER JURIDIC cu litere mari!

Articol publicat in:Recenzii | 28 decembrie 2012
Autor:

William Diehl-Ființa Răului (Martin Vail I: Primal Fear, 1992) 400p., Mass Market Paperback, Rao, București, 1993, Trad. Ruxandra Chiriță

William Diehl este unul din cei mai importanți scriitori de thriller-e american, care, din păcate, s-a apucat de scris de-abia după 50 de ani, astfel încât n-a apucat să scrie decât nouă romane. Primul roman care i-a apărut se numește ‘Sharky’s Machine’ (apărut și la noi la editura Rao, cu titlul ‘Mașinăria lui Sharky’), în 1978. I-au urmat ‘Chameleon’ (‘Cameleonul’, editura Rao), ‘Hooligans’ (‘Huliganii’, editura Rao), ‘Thai Horse’ (‘Calul Tailandez’, editura Rao), ‘27’ (editura Rao), ‘Eureka’ (editura Rao) și seria de trei romane dedicată lui Martin Vail: ‘Primal Fear’, ‘Show of Evil’ și ‘Reign in Hell’ (toate trei apărute la Rao: ‘Ființa Răului’, ‘Chipul Răului’ și ‘Domnie în Iad’-deci Editura Rao s-a întrecut pe sine și ni l-a adus integral în limba română pe acest autor formidabil). Dintre acestea am citit și eu cinci romane (Cameleonul, Calul Tailandez, 27, Huliganii și, anul acesta, Ființa Răului, care mi s-a părut cel mai bun dintre toate).

‘Ființa Răului’ este un thriller juridic, dar nu în maniera romanelor scrise de John Grisham (‘Juriul’, printre altele), thrillere juridice procedurale, alerte și interesante, bine doumentate, dar cam atât. Cu subiectul romanului de față eram familiarizat în urma vizionării, acum mulți ani la TV, a unui film care, la vremea respectivă, mi se păruse absolut genial: Primal Fear, cu Richard Gere în rolul avocatului Martin Vail, și cu Edward Norton în rolul lui Aaron Stampler. Un film solid, cu personaje bine interpretate de actori unul și unul (printre alții: Laura Linney, Frances McDormand și Stanley Anderson). Richard Gere are o interpretare superbă, dar este pus în umbră de Edward Norton, care face un rol absolut senzațional, pentru care a fost și nominalizat la Oscar.

Atunci când Episcopul Richard Rushman este asasinat cu brutalitate în propria casă cu 77 de lovituri de cuțit, toată lumea, de la polițiști până la judecători și locuitori obișnuiți ai orașului, îl consideră vinovat fără drept de apel pe tânărul Aaron Stampler, un protejat al episcopului, care fusese găsit plin de sânge, cu un cuțit însângerat în mână, cu inelul episcopului Rushman pe deget și murmurând ‘N-am făcut nimic, mamă. N-am făcut nimic’. Stampler este arestat, declarat vinovat de către toată lumea și toți îl dau ca și sigur apt pentru pedeapsa capitală. Martin Vail este un tânăr avocat, cel mai de scuces din tot orașul, cel care nu a pierdut niciodată un proces. Tocmai a câștigat un proces aparent imposibil de câștigat, în urma căruia un jefuitor ucigaș se alesese cu un milion de dolari despăgubiri, iar lui Vail îi reveniseră aproape 50000 de dolari ca onorariu. Deloc rău, dar Vail și-i pune pe toți în cap, inclusiv pe cel mai de temut judecător care a existat vreodată, Harry Shoat, poreclit ‘Călăul’, sau pe Roy Shaughnessy, cel care face și desface totul în domeniul juridic; așadar, lumea se hotărăște că lui Vail a venit momentul să i se dea o lecție, să fie pus cu botul pe labe, că a sosit momentul să piardă primul său proces. I se încredințează nici mai mult, nici mai puțin, decât apărarea lui Aaron Stampler, ucigașul ‘Sfântului din Lakeview Drive’, cum era supranumit episcopul Richard Rushman.

Rushman fusese cea mai apreciată persoană din tot orașul, datorită fundației pe care o înființase cu mult timp în urmă și cu ajutorul căreia ajutase enorm de multe persoane nevoiașe, în căutare de un adăpost, de un pat, de o slujbă sau, pur și simplu, de un castron cu mâncare caldă. Astfel, o mulțime de minori fără adăpost, fugiți sau goniți de-acasă, orfani sau vagabonzi, fuseseră ajutați de episcopul Rushman, marele binefăcător.

Martin Vail are trei ajutoare de nădejde în anchetele preliminare pe care le face atunci când își pregătește cazurile la care lucrează: Naomi Chance, o negresă de culoare extrem de capabilă, asistenta lui personală, care îi organizează agenda zilnică, îi ordonează și sistematizează hârtiile (am uitat să preciezez că acțiunea se petrece în 1983, deci calculatorul personal era o prezență foarte timidă, iar Internet-ul nu era nici măcar în scutece), răspunde la telefoane, face totul pentru a-i ușura activitatea lui Vail; un alt ajutor de nădejede este Tommy Goodman, un fost boxer de performanță, retras în urma unui meci cu final tragic pentru una din mâinile sale, student la drept, care fusese ajutat enorm de mult de către Vail și care îi face acum acestuia munca de teren; el îl mai are alături pe Jack Spalding, un fost judecător, acum retras din activitate, cu o minte ascuțită și cu o experiență juridică impresionantă. Așadar, Martin Vail este chemat de judecătorul Shoat și silit, deși știa că nu are sorți de izbândă, să preia apărarea lui Aaron Stampler. Oponentul lui Vail este Jane Venable, procurorul districtual, adică avocatul acuzării. Venable are o revanșă de luat în fața lui Vail, deoarece ultima ei înfrângere fusese administrată chiar de Vail și fusese una extrem de umilitoare.

Martin Vail cheamă un psiholog pentru ca tânărul Stampler să fie examinat, asta după ce chiar el îi făcuse o vizită acestuia pentru a avea prima discuție avocat-client. Stampler este un tânăr genial de numai 19 ani, cu un coeficient de inteligență extrem de ridicat, provenit dintr-un mic orășel minier din Kentucky, unde crescuse terorizat de tatăl său, un miner impunător și autoritar, care îl maltratase toată viața pe tânărul Aaron, deoarece acesta iubea lectura și cunoașterea și nu se putuse niciodată resemna cu soarta hotărâtă de tatăl său: să devină un miner de succes, fără idealuri, fără orizont. Pe mama sa o urâse din tot sufletul, deoarece n-avusese niciodată coloana vertebrală necesară să stea în calea soțului și a-i lua apărarea fiului ei. Singura care îi stătuse alături lui Aaron fusese o profesoară din liceu, care îi deschisese tânărului Aaron apetitul pentru lectură și singura care văzuse potențialul formidabil al acestuia: o mică nestemată ce trebuia șlefuită cu atenție și ghidată pentru a deveni cineva important.

În urma anchetei pe care Tommy Goodman o va desfășura în Crickside, orașul de proveniență a lui Aaron, și a unei lungi discuții pe care o va avea cu fosta profesoară a lui Stampler, se va dovedi că această nu-l ințiase pe tânăr numai în tainele cunoașterii, ci și ale dragostei. Încet-încet ies la iveală secrete murdare, fapte perverse cărora le căzuseră victime o mare parte din tinerii păstoriți de episcopul Rushman, care se va dovedi un nu prea demn reprezentant al Domnului pe Pământ, ci un bâtrân depravat, pervers și vicios, corupător de minori și care în timpul liber își exersa talentul de regizor amator, filmând acte sexuale ale căror protagoniști erau tocmai tinerii minori pe care îi îngrijea. Deloc nobil pentru un sfânt adorat de toată lumea. Goodman găsește chiar și o casetă regizată de însuși Rushman, printre ai cărei protagoniști se numără Stampler împreună cu prietena lui, Linda. Nedorind să ofere un motiv acuzării, mobil care era singurul obstacol între Stampler și scaunul electric, și dorind să păstreze un minuscul avantaj față de acuzare, Vail hotărăște că această casetă, găsită printre alte casete obișnuite ale lui Rushman, cu înregistrări ale corului bisericesc, să fie ținută ascunsă deocamdată.

Sosește și psihologul chemat de Vail pentru a-l examina pe Stampler și a stabili dacă acesta avea sau nu discernământ atunci când se presupunea, dacă el era autorul odioasei crime, că îl omorâse pe episcop. Stampler pretinde nici mai mult, nici mai puțin, că nu el este autorul, și că atunci când episcopul era măcelărit, se afla în casă, dar nu era în dormitorul unde avea loc crima, ci în bucătărie, că îl văzuse pe criminal, dar că îi este prea teamă de acesta pentru a putea vorbi despre el. Nu poate explica cum ajunsese arma crimei în mâinile lui, nici ce căuta în confesionalul în care fusese găsit de poliție, spunând doar că nu-și mai amintește nimic. Molly Arrington, psihologul chemat de Vail, este o tânără atrăgătoare, blândă și foarte devotată meseriei sale. Are un frate refugiat într-o lume numai a lui, după ce se întorsese cu grave sechele post-traumatice din Războiul din Vietnam. Misiunea ei este una destul de dificilă: este Aaron Stampler un ucigaș cu sânge rece sau altcineva este criminalul? Dacă el este ucigașul, atunci are parte de un pacient cu o spectaculoasă tulburare mentală, o personalitate scindată, are de-a face cu mai multe personalități, sau Aaron are de fapt o singură personalitate și a comis crima (de fapt, de-a lungul anchetei, se dovedește că intriga e presărată cu nenumărate crime aparent fără legătură între ele) într-o stare de refugiu indusă, o boală noebișnuită, dar o boală descrisă de toate lucrările medicale despre acest tip de boli?

Mă entzuziasmez nu foarte rapid când citesc un roman de asemenea factură, dar romanul de față este pur și simplu de nelăsat din mână. Îmi pare rău că am văzut filmul înainte de a citi cartea, dar parcurgerea acestei cărți este pur și simplu formidabilă. Este un roman absolut recomandat: personaje memorabile, dialoguri la fel de memorabile, replici acide sau pline de umor de bună calitate, autorul ghidează perfect o intrigă solidă și foarte interesantă, ramificată și întortocheată, cu numeroase răsturnări de situație spectaculoase, iar sfârșitul? Ei bine, finalul filmului m-a lăsat mască! Dar, dacă filmul a avut această calitate, ei bine, finalul din carte, mi-a ridicat literalmente, părul de pe ceafă. William Diehl merită cu prisosință așezat printre CEI MARI!

Abonați-vă la newsletterul Suspans.ro pentru a fi la curent cu cele mai interesante ştiri, articole, concursuri şi materiale video publicate de scriitorii de suspans. Introduceți adresa dvs. de e-mail în pagina de abonare newsletter.

Un comentariu »

Tu ce zici?

Adauga un comentariu in casuta de mai jos, sau publica un link de legatura de pe situl tau. Poti de asemeni sa te abonezi la aceasta discutie via RSS.

Ai la dispozitie urmatoarele taguri de cod:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Daca doresti o imagine asociata utilizatorului tau, foloseste sau creaza-ti un cont la Gravatar.