Suspans - Andra Pavel

Două luni. Atât m-am chinuit să-i dau de cap prostiei ăsteia de poveşti. Şi acum sunt aici, cu o ceată de bloggeri care se văd pentru prima oară. Sunt peste 20 de indivizi, de toate vârstele şi din aproape toate zonele ţării, iar eu nu îl ştiu decât pe unul dintre ei şi doar ca nume, poză şi discuţii online. Mă aşez pe-un fotoliu în sufrageria pensiunii şi îi las să vină toţi, să-şi ia camerele în primire.
Acum mai bine de trei luni, scumpul meu unchi – încă preşedinte şi …

Poc. Poc. La distanță de zece secunde, în liniștea de după focul de lumini. Stau în mijlocul străzii; în jur, casele mă lasă să văd cerul întreg. N-au fost artificii. Un țipăt scurt mă face să tresar. Țipăt înăbușit mult prea repede. Mi se aprind „beculețele” și intru speriată în curte.
— O crimă. Am auzit o crimă!
Toți se uită la mine de parcă sunt nebună. Sergiu mă ia în brațe și mă scuză, spunând că am băut puțin și că oboseala etc etc. Mă duce în cameră, undeva sus, și …

Acum. Trebuie să scap de sângele de pe mâini acum. Acum!
Îmi strigă voci în cap. Am ajuns rău, dacă nu mă mai înţeleg eu cu mine. Pașii mă poartă fără gând la baie. Pornesc apa caldă și îmi afund mâinile sub jetul aburind. Petele roșii se scurg ca niște fire de aţă. Nu-mi vine să cred ce-am făcut. Am omorât un om.
*
Sunt în sala asta de câteva ore. O aniversare. Am dansat, am jucat, întotdeauna în braţele sărbătoritului. Fir-ar, și atingerile alea m-au terminat. Sunt maleabilă acum ca plastilina. Iar …

Dintr-un comunicat RCWC remis recent redacţiei noastre aflăm că la ediţia de anul acesta a premiilor oferite de selectul club revista Suspans, prin persoana redactorului ei şef, Mircea Pricăjan, şi-a adjudecat distincţia pentru “promovarea constantă a genului mystery&thriller în România în 2011″.
În acelaşi timp, marea câştigătoare a concursului de manuscrise 2011 a fost desemnată Andra Pavel, tânăra şi constanta noastră colaboratoare.
Reproducem mai jos comunicatul:
Romanian Crime Writers Club şi premiile sale pe anul 2011
Romanian Crime Writers Club – prima asociaţie a scriitorilor de romane poliţiste din România – îşi va decerna …

Femeia sună la uşa cu numărul 38. Zgomotele înfundate încetară şi, pentru câteva clipe, punctul de lumină din dreptul vizorului se stinse. Apoi se auzi cheia răsucită în broască şi uşa se deschise încet, fără sunet. Din spatele ei, o femeie cu părul lung, roşu ca focul, îi zâmbi funcţionarei care tocmai sunase.
*
Sergiu tocmai a intrat în birou şi acum răsfoieşte absent documentele de pe masa lui de lucru. Am încercat să-i explic ce e cu ele, dar n-aveam cui, aşa că îl las să se calmeze şi răspund la …

— Aşa, ca la copii, începe. Anca e prietenă cu Andrei Vasilescu, fiul primarului din Curtea de Argeş. Nimic rău până aici. Doar că individul e de fapt pus pe rele.
Nu înţeleg ce spune, dar tac. Îmi sprijin capul în palme şi o las să termine, poate se leagă ceva.
— Familia lui e împotriva familiei Călinescu. Sau, o parte din ea.
— Tot nu pricep, bombăn.
— Eu nici atât, aprobă scriitoarea.
Teodora ne priveşte cu un zâmbet îngăduitor. E prea calmă. Îi place să fie mai informată ca mine şi nu m-ar …

Oana Stoica-Mujea şi Andra Pavel – Sărutul morţii
Editura Tritonic, Bucureşti, 2011

Am citit Sărutul Morţii cu aşteptări foarte mari pentru că era intens lăudată pe diverse bloguri şi site-uri şi, ca întotdeauna când te duci la pomul lăudat cu sacul, ai o strângere de inimă. Începi să te gândeşti că poate n-o să-ţi placă şi dacă nu-ţi place, oare e ceva în neregulă cu tine pentru că nu ai remarcat ce carte bună e, sau e ceva în neregulă cu ceilalţi că n-au remarcat ce carte proastă e? Din fericire, astfel …

Tocurile mele muşcă din marmura albă. Un hol; altul. Toate reflectă ca nişte fulgere sunetul paşilor mei. Ajung în dreptul treptelor şi, când păşesc pe covorul roşu, ecoul e tot ce-mi rămâne în minte. Aleg treptele din stânga şi ajung la legendarul nivel P1.
Sunt la Palatul Parlamentului. Când am intrat în Bucureşti, tatăl lui Sergiu mi-a telefonat, impunându-mi să trec pe acasă, să îmbrac un costum, cu tocuri, şi să merg la Senat. Nu ştiu cu cine mă întâlnesc, ştiu doar că am emoţii. Pe Anca mi-a luat-o domnul Isaac …

Preluăm comunicatul făcut public recent pe site-ul revistei Flacăra:

A începutul sezonului estival, editurile Tritonic şi Crime Scene organizează în premieră pentru România Mystery &Thriller Festival 2011 – Prima ediţie, ce se va desfăşura în perioada 23-26 Iunie 2011, la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti – Palatul Şuţu.
Mystery & Thriller Festival 2011 oferă cititorilor pasionaţi ai genului posibilitatea de a răsfoi ultimele apariţii, de a se bucura de savoarea întâlnirilor cu autorii, precum şi de a participa la dezbateri şi …

Sunt rugată să ţin locul unui profesor de informatică. Venisem cu o oră mai devreme oricum. Le permit accesul la internet, în schimbul liniştii. Astfel, deschid plicul. Înăuntru, fişa de angajat a Teodorei – jurnalist de teren la rubrica „Actualitate” a ziarului local – şi un alt plic, mai mic, cu semnătura primului-ministru. În el găsesc cam tot ce se poate despre Căineşti, inclusiv faptul că Mihai este, de fapt, fiul domnului Călinescu dintr-o căsătorie anterioară. Descopăr şi că intuiţia mea a fost bună şi că nimic nu e, de …

În jurul câtorva fete s-a format un spaţiu liber. Alţi doi elevi au o sperietură întipărită pe faţă, dar nimic mai mult. Nu o văd pe Anca. Prietenele ei sunt, dar ea nu e.
— Ce s-a întâmplat? chestionează Mihai. Nimeni nu e în stare să îi zică nimic necunoscutului care a intervenit în grupul lor. Repetă întrebarea, eu scrutez mulţimea mov. Mă întorc spre fete, care nu vor să scoată niciun sunet. Sunt tentată să scap o înjurătură, dar mă abţin. Îl trag pe Mihai de braţ şi îi fac …

Pentru că nu am ce face, citesc până se întunecă. Uneori mă întreb cum de unii sunt atât de talentați. Nu e corect ca ei să primească tot, iar alții nimic, nu? Sunt tare curioasă să o găsesc pe Anca, deși nu știu cum voi face. Nu pot să mă duc din clasă în clasă să întreb. Sau pot? Ei, nu ar trebui să mă implic, până la urmă. Eu am făcut ce mi s-a cerut. E problema lor ce fac mai departe. Sper doar ca fata să nu se …

— Bună ziua, domnişoară! Bine aţi venit!
Aşa începe o zi de luni obişnuită. Bine, obişnuită pentru mine.
*
Mulţi dintre cei care ştiu ce fac eu – sau felul în care îmi petrec timpul – nu sunt de acord cu asta. Dar, cu un unchi preşedinte şi cu un viitor socru prim-ministru, de ce nu aş putea să îmi schimb săptămânal locul de muncă? O fac pentru distracţie. Fiecare săptămână e diferită. În schimb, pentru toate astea, îi fac câte un favor unchiului. Uneori verific cine ce spune pe internet, alteori aduc …