Suspans - aurelia.chircu

Zorile într-un alt Aeternum

Articol publicat in:Proza | Aparut in:Nr. 22 ( martie, 2012 )
Autor:
zorile-intr-un-alt-aeternum

Ex abrupto. Şi totuşi, la fel de exact ca un ceas elveţian. Şi deloc miraculos, atâta vreme cât existau lămuriri bazate pe ştiinţă şi logică.
Începuse cu paşi mici, asemeni unui prunc, asimilând forme, sunete şi culori, timp în care conexiunile se refăceau bucată cu bucată până ce sistemul ajunse să funcţioneze din nou la parametrii optimi. Şi atunci, fără de veste, ochii şi mintea i s-au deschis ca după un somn îndelungat şi s-a găsit dornic de viaţă şi de lumină.
Nici el nu înţelegea prea bine ce se petrecuse; îşi …

Regis de Aeternum

Articol publicat in:Proza | Aparut in:Nr. 21 ( februarie, 2012 )
Autor:

„Surprinzător pentru un magician care face trucuri periculoase să îi fie teamă de spaţiile închise” , se gândea Lotus, pe când se întindea în sicriul de plumb din mijlocul scenei. Deşi făcuse numărul acesta de multe ori, urmări şi acum tensionat cum Samir, asistentul lui, aşează parţial capacul deasupra sa. Îi căută privirea, sperând într-o infimă încurajare, dar bărbatul îl ignoră complet; întinse braţele şi Samir îi strânse încheieturile într-o pereche de cătuşe.
După asta, trase capacul, gest care îl determină pe Lotus să-şi întoarcă în lateral capul şi, curând, auzi …

Mişcări greşite

Articol publicat in:Proza | Aparut in:Nr. 20 ( ianuarie, 2012 )
Autor:

— O simplă mişcare greşită, rosti Salur, cu un zâmbet vag.
Când îţi petreci peste zece ani din viaţă alergând după un duşman, îl poţi considera şi amic. Îl dibuieşti, crezi că l-ai prins şi el îţi scapă iar printre degete; făcând asta zi de zi, ajungi să-l cunoşti ca pe tine însuţi, poate chiar să-l îndrăgeşti, deşi ştii că în final va trebui să-l ucizi.
Şofasem două zile pentru a-l întâlni pe vampir şi nu voiam să mă întorc acasă fără a-mi încheia misiunea. Le găsisem repede ascunzătoarea; Salur reuşise să …

Ultima dorinţă

Articol publicat in:Proza | Aparut in:Nr. 16 ( septembrie, 2011 )
Autor:

Văzându-l acum pe eşafod, cum primeşte ultima împărtăşanie de la cardinalul de Oreya, se întreba dacă îl iubise vreodată pe acest tânăr nobil şi dacă meritase tot zbuciumul de până atunci.  Toată dimineaţa şi-o petrecuse pe holurile anticamerei regale, cerşind măcar un strop de bunăvoinţă din partea soţului ei; pe la orele prânzului, se resemnase cu gândul că nu o va primi.
Sprijinită de braţul doicii, Yasmine îşi apăsă mâna pe pântecele în care creştea moştenitorul regatului Samira. Deşi sarcina era abia la început, regina avea impresia că biata creatură ştie …

Blestemat

Articol publicat in:Proza | Aparut in:Nr. 14 ( iulie, 2011 )
Autor:
blestemat

În acea seară friguroasă de noiembrie, cum nu aveam nimic de lucru, îmi făcusem o cană de cafea irlandeză şi mă gândeam să mă întind pe canapea, ca să-mi petrec noaptea cu tomul despre mituri româneşti, început cu o zi în urmă; se ştie însă că a fi vânător de soiul din care eram eu înseamnă a avea rare momente de linişte, aşa că nu m-a mirat defel că imediat ce m-am aşezat pe marginea canapelei, am auzit bătăi în uşă. M-am ridicat, lăsându-mi cartea şi cafeaua pe măsuţă, şi …